Primul împrumut acordat de Trezoreria Statului pentru funcţionarea Fondului de Dezvoltare și Investiții (FDI) va avea o dobândă de 1%, de peste patru ori mai mică decât rata anuală a inflației. E vorba de prima tranșă, de 300 de milioane.
Rata anuală a inflaţiei (preţuri de consum) a fost de 4,2% în martie, potrivit metodologiei Eurostat şi de 4,03% potrivit celei a Institutului Naţional de Statistică.
FDI este destinat proiectelor administrațiilor locale și va fi gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).
Împrumutul de 300 de milioane de lei este acordat pe o perioadă de 5 ani, iar neplata implică o dobândă penalizatoare de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern al CNSP.
Rambursarea împrumutului o va face integral CNSP, din sumele prevăzute în bugetul său.
Diferenţa dintre costul împrumutului pentru FDI şi costul real al banilor va alimenta și mai mult inflația și va fi suportată prin finanțarea deficitului bugetar al statului cu împrumuturi de pe piaţă.
Plafoanele de contractare şi de tragere sunt fiecare de 5.000 de milioane de lei, în 2019, pentru finanţarea proiectelor de investiţii.
Înfiinţarea Fondului de Dezvoltare și Investiții (FDI) a fost prevăzută de OUG 114 / 2018, „pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare”.
FDI a venit ca o compensare pentru scăderea resurselor administrațiilor locale, ca urmare a erducerii impozitului pe venit.
„Finanţarea proiectelor se asigură sub formă de granturi acordate din Fond şi care sunt aprobate anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar”, spune nota de fundamentare a proiectului de HG.
Beneficiarii precum unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin unităţile administrativ-teritoriale componente au obligaţia de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuţia proprie la proiect, calculată ca diferenţă între nivelul maxim al datoriei publice locale şi serviciul datoriei publice locale anuale, dar nu mai mult decât valoarea finanţată.
