Guvernul de la Atena prezintă luni draftul de buget pe 2016. Potrivit Reuters, documentul, despre care se afirmă că va satisface solicitările creditorilor internaţionali, arată că economia greacă va fi în recesiune anul viitor, o creştere fiind prognozată pentru 2017.
După o perioadă de 7 luni de negocieri tensionate cu UE şi cu FMI, Atena a acceptat în iulie să implementeze o serie de reforme dure menite să conducă la reducerea cheltuielilor statului în schimbul unui plan de salvare economică în valoare de 86 de miliarde de euro. Prevederile din noul acord de bailout se vor aplica sub stricta supraveghere a creditorilor internaţionali.
Optimism moderat la Atena
Oficialii greci sunt convinşi că recesiunea va afecta în 2015 econonomia mai puţin decât estimează creditorii deoarece se simte deja o creştere a veniturilor obţinute din turism.
Economia aflată sub presiunea datoriilor acumulate de stat se va contracta, potrivit datelor publicate de creditori, cu 2,3% în 2015 şi cu 0,5% în 2016.
Nivelul datoriei externe ajunge anul acesta la 196% din PIB, crescând în 2016 până la 201% din PIB, inclusiv din cauza noilor împrumuturi.
„Principalele ţinte din draftul de buget pe 2016 nu vor diferi de estimările conţinute în planul de bailout”, a declarat Reuters un oficial din Ministerul grec de Finanţe.
“Estimările noastre indică un nivel mai scăzut al recesiunii în 2015 care ar putea să fie reflectat în varianta finală a bugetului pe 2016, care va fi trimisă în Parlament în noiembrie, după prima revizie a acordului de împrumut”, afirmă oficialul citat de Reuters.
Acordul de bailout prevede pentru 2015 un deficit bugetar primar înainte de serviciul datoriei de 0,25% şi un excedent primar de 0,5% pentru anul viitor.
Potrivit acordului semnat în august, Grecia ar trebui să atingă în 2018 un excedent primar de 3,5% din PIB.
Intenţiile guvernului de la Atena
Atena doreşte să încheie cu bine prima revizie a acordului şi să finalizeze cât mai rapid proiectul de recapitalizare a sistemului bancar pentru a lansa negocieri cu statele membre ale Zonei Euro pentru restructurarea datoriilor externe.
Planul a fost expus parlamentarilor sâmbătă, de către premierul Alexis Tsipras.
Diplomaţi şi oficiali greci au afirmat că premierul Tsipras şi partidul său, Syriza, au decis să nu mai lupte deocamdată cu creditorii internaţionali, adică să respecte condiţiile impuse prin acordul de bailout, în speranţa că aceştia vor accepta o restructurare a datoriilor externe ale Greciei şi o revenire treptată la independenţă economică.
Ministrul grec de Finanţe Euclid Tsakalotos se întâlneşte în Luxemburg, luni, cu omologii din Zona Euro, pentru a discuta setul de reforme pe care Atena trebuie să îl implementeze până la mijlocul lunii noiembrie pentru a putea accesa următoarea tranşă de fonduri.
Alexis Tsipras în faţa unui nou vot de încredere
Tot luni, Alexis Tsipras va prezenta Parlamentului un plan de acţiune guvernamentală pe 4 ani, urmând ca miercuri legislativul să dea guvernului un vot de încredere.
Alianţa de guvernare deţine 155 de portofolii din cele 300 din Parlamentul de la Atena.
Alexis Tsipras câştigat alegerile anticipate organizate în septembrie , cu mandatul să implementeze prevederile acordului de bailout şi să găsească soluţii de protecţie socială a păturilor sociale defavorizate.
Speranţe de renegociere a “zonelor gri” din acord
Oficiali guvernamentali au declarat pentru Reuters că Alexis Tsipras se va angaja în faţa Parlamentului să respecte prevederile acordului semnat cu creditorii internaţionali, să lupte împotriva corupţiei şi să reformeze statul elen.
Acelaşi surse afirmă că premierul va vorbi inclusiv despre anumite “zone gri” ale acestui acord- măsuri pentru care consideră că poate obţine condiţii mai bune, sau agrementul pentru soluţii alternative cu acelaşi impact fiscal.
Pe lângă o reeşalonare a datoriilor externe, zonele în care premierul Tsipras consideră că mai poate negocia chestiuni legate de legislaţia muncii, reforma sistemului de pensii, liberalizarea pieţei de energie şi controversata taxă de 23% impozit pe profit aplicată sistemului privat de educaţie.
