Guvernul elen, strâns cu uşa de inspectorii FMI şi UE. Guvernul Greciei a promis că va aduna 11,8 miliarde de euro, în plus, până la finalul lui 2013, prin evitarea evaziunii fiscale şi a dat de înţeles că ar putea cere o a doua extindere a termenului de returnare a împrumutului pe care l-a primit. Ministrul de finanţe George Papaconstantinou a subliniat măsurile fiscale, printre care numirea într-un post important a unui fost procuror din domeniul terorismului, la un an de când Grecia a primit un ajutor financiar, aflându-se la un pas de faliment. “Sper să reuşim să obţinem un aranjament mai bun pentru plata datoriei de 110 miliarde de eruo”, a spus Papaconstantinou. El a adăugat că speră într-o amânare a datei limită de returnare şi într-o nouă scădere a dobânzilor. Deja autorităţile elene au obţinut o amânare de la 3 ani la 7 ani şi jumătate a termenului de restituire a banilor, iar rata dobânzii a fost redusă cu un procent până la 4% pe an, dar cum economia încă nu-şi revine, povara datoriilor publice rămâne. În acelaşi timp, Grecia încearcă prin noi măsuri de austeritate să satisfacă cerinţele inspectorilor FMI şi UE. Aceştia au cerut săptămâna trecută ca Grecia să-şi modifice sistemul de taxe, pentru a putea strânge mai multe fonduri la buget. (New York Times)
Europa cu două viteze, în statele din zona euro. Producţia din zona euro a crescut luna trecută, dar au crescut îngrijorările privind recuperarea economică cu două viteze a ţărilor europene, care ar lăsa în urmă statele sudice. Rezultatele economice din Germania şi Olanda au crescut în luna aprilie, potrivit analiştilor de la Markit, cu a doua rată lunară, ca mărime, din 2000 încoace. Ţările nord-europene au crescut în medie, luna trecută, după creşterea bruscă a comenzilor din Orientul îndepărtat. Rezultatele recente ale companiilor, în frunte cu Mercedes, au arătat că cererea din China stimulează o creştere uriaşă a producţiei din fabricilor europene de maşini şi alte bunuri de consum. Numărul locurilor de muncă a crescut în Europa de nord, Irlanda alăturându-se, pentru prima oară, valului de dezvoltare din sectorul manufacturier. Totuşi, încetinirea ritmului de comandă şi creşterea preţurilor ameninţă dezvoltarea, până la finalul acestui an, arată Markit în raportul lunar. (The Guardian)
Departamentul European de Risc Sistemic: criza economică mai durează câţiva ani. Organizaţia economică de supraveghere a sistemului financiar din UE, Departamentul European de Risc Sistemic (ESRB), cu sediul la Frankfurt, avertizează că criza globală nu s-a încheiat şi va mai dura mulţi ani de acum înainte. Doi dintre directorii instituţiei au făcut aceste declaraţii publice chiar înainte de audierea lor în comisia economică a Parlamentului European. “Există încă multe riscuri în ce priveşte recuperarea economică europeană”, a spus Mervyn King, prim vicepreşedinte al ESRB, preşedinte al Băncii Angliei. “Impactul crizei financiare va fi simţit mulţi ani de acum înainte”, a spus el, adăugând că criza datoriilor publice din zona euro nu este singurul pericol. Riscurile se regăsesc în afara zonelor controlate şi inovarea financiară se întâmplă atât de rapid, în această perioadă, încât capitalul este gata să îşi preia acţiunile din zona reglementată şi să-l ducă în zona nereglementată. (EUObserver)
Obama a urmărit în direct, de la Casa Albă, acţiunea de prindere a lui Osama Bin Landen. Administraţia Obama a prezentat noi detalii, luni, despre moartea lui Bin Laden, descriindu-l pe liderul spiritual al Al Qaeda ca pe un personaj singuratic, care a trăit într-un relativ lux, ultimele momente din viaţă dovedindu-i laşitatea. În timp ce americanii şi-au amintit solemn de victimele atacurilor comandate de Bin Laden, oficialii administraţiei Obama au încercat să întoarcă victoria lor militară într-una morală, subminând imaginea eroică pe care o avea Bin Laden printre susţinătorii săi. Au subliniat că acesta nu a fost găsit undeva, într-o peşteră, ci într-o vilă somptuoasă dintr-un oraş înstărit şi au sugerat că, în încercarea sa de a scăpa de forţele speciale americane, liderul ar fi folosit-o pe una dintre soţiile sale, pe post de scut uman. (Washington Post)
Pakistanul, acuzat că l-ar fi ajutat pe Bin Laden. Preşedintele Pakistanului, Asif Ali Zardari, neagă faptul că uciderea lui Osama Bin Laden în ţara sa este un semn al eşecului în combaterea terorismului. Zardari susţine, într-un articol în presa americană, că ţara sa este “poate cea mai mare victimă a terorismului”. Bin Laden a fost împuşcat de forţele SUA în oraşul Abbottabad, iar pakistanezii nu au fost implicaţi în acest raid. Oficialii americani au declarat că Bin Laden (54 de ani) a avut, foarte probabil, un sistem de sprijin în Pakistan. Bin Laden a fost fondatorul şi liderul grupării Al Qaeda şi era cel care a ordonat atacurile teroriste din New York şi Washington, în septembrie 2001, fiind cel mai căutat terorist de către americani în ultimele decenii. Americanii susţin acum că sunt 99,9% siguri că l-au împuşcat şi ucis în timpul unui raid, într-o reşedinţă securizată din Pakistan, după care i-au aruncat trupul în mare. (BBC News)
Atacuri în masă ale forţelor de securitate, în Siria. Forţele de securitate siriene au ucis 10 oameni şi au rănit alţi 499, într-o serie de raiduri organizate din casă-n casă în oraşul Deraa, a anunţat un purtător de cuvânt al armatei. Bărbaţii cu vârste cuprinse între 15 şi 40 de ani au fost arestaţi şi transportaţi la un centru de detenţie. Poliţia a dispersat un grup de femei ce protestau în capitala Damasc. Organizaţiile pentru drepturile omului spun că 560 oameni au fost ucişi în întreaga ţară, în timpul protestelor organizate contra regimului represiv al preşedintelui Bashar al-Assad. Săptămâna trecută, armata a folosit tancurile pentru a prelua controlul asupra oraşului Deraa. Duminică, premierul britanic a denunţat reprimarea sângeroasă a revoltelor populare din Siria, începute acum 6 săptămâni şi inspirate din revoluţiile din Tunisia şi Egipt. SUA au blocat averile unor oficiali de top din Siria, ca şi ale fratelui lui Assad, Maher, care comandă Divizia a patra a armatei siriene. (BBC News)
Premierul Berlusconi, o nouă apariţie la tribunal. Primul ministru italian a compărut în faţa completului de judecată, luni, la un tribunal din Milano, unde este judecat pentru acuzaţii de corupţie. Audierea sa a avut loc cu uşile închise, dar, la ieşirea din tribunal, Berlusconi i-a atacat din nou pe procurori, pentru că îl umilesc, când el are “alte lucruri mai bune de făcut, în ziua în care Osama Bin Laden a fost ucis”. A declarat că toate aceste acuzaţii sunt pure invenţii, negând că ar fi umflat preţurile pe care le-a plătit pentru drepturile de televizare şi apoi a folosit diferenţa de bani pentru activităţi politice şi de altă natură. Fiulpremierului şi alte persoane sunt acuzate împreună cu patronul Mediaset. Şedinţa de judectaă s-a ţinut pentru ca magistraţii să decidă dacă va începe sau nu un proces contra şefului executivului de la Roma. (BBC News)
