luni

17 ianuarie, 2022

Guvernul devine mai puternic decât Parlamentul. Când realitatea are dreptul de-a contrazice Curtea Constituțională

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 februarie, 2017

Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 08 februarie, examinând cererea președintelui Klaus Iohannis, că Nu există conflict constituțional pe Ordonanța OUG13 între instituțiile statului – în speță între Parlament și Guvern. Detalii – AICI-LINCK.

Deși motivele explicate de CCR par logice – nimeni nu are dreptul să contrazică o decizie a Curții Constituționale. Însă realitatea din teren pare să nu se sinchisească de lipsa acestui drept. Și o face.

Judecătorul Cristi Dănileț prezintă pe blogul său 3 exemple care acreditează ideea că Decizia Curții face guvernul mai puternic decât Parlamentul : infracțiunile pe care le prezintă judecătorul pot deveni dezincrinimate sub aspectul răspunderii, din ”jocul” de-a Ordonanțele dezincriminării dintre Executiv și Legiuitor.


În locul exemplelor – extreme – prezentate de Cristi Dănileț, pot fi folosite foarte bine infracțiuni de corupție. La care să adăugăm combinația dintre principiul din ”penal” potrivit căruia se aplică legislația cea mai favorabilă înfractorului dintre comiterea faptei și deicia Justișiei, cu ”gestiunea” termenelor prezentate de judecător în articolul său.

Un guvern poate, practic, introduce, prin Ordonanță de Urgență, cea mai favorabilă legislație, fie și pentru numai o singură zi, care va fi luată în calcul la sentință de orice judecător.

Prezentăm, mai jos, integral, textul înspăimântător de simplu și lămuritor :

Guvernul devine mai puternic decat Parlamentul

Voi explica pe scurt ce efecte are decizia Curții Constituționale (CCR) de ieri, prin care a spus că nu există un conflict între guvern și Parlament atunci când primul adoptă o Ordonanță de Urgență (OUG) de dezincriminare a unor fapte penale care, potrivit Constituției, ar trebui să revină numai în competența celui de al doilea. 


SCENARIUL INTAI:

T0: se înregistrează o plângere pentru comiterea unui viol, infracțiune prevăzută în Codul penal;

T1: Guvernul decide într-o noapte să dezincrimineze violul, prin OUG, pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T2: Cum infracțiunea de viol nu mai există, dosarul este închis;

T3: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de viol este o greșeală și respinge OUG prin lege; astfel, infracțiunea de viol reapare în Codul penal;

T4: Dosarul de viol comis anterior rămâne închis definitiv, căci reintroducerea infracțiunii de viol are efecte numai pentru viitor.

SCENARIUL AL DOILEA:

T0: Se comite un omor, infracțiune prevăzută în Codul penal;

T1: Guvernul decide să dezincrimineze omorul, printr-o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T2: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de omor este o gafă și respinge acea OUG prin lege, adoptată la numai câteva ore după apariția OUG; astfel, infracțiunea de omor reapare a doua zi în Codul penal;

T3: Poliția află de omor, așa că deschide dosar. Descoperă că fapta a fost comisă în momentul T0. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul.

SCENARIUL AL TREILEA:

T0: Guvernul decide într-o noapte să elimine infracțiunea de tâlhărie din Codul penal, astfel că adoptă o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T1: Cineva lovește o persoană și îi fură portmoneul;

T2: Poliția află că s-a comis această faptă și deschide dosar penal;

T3: Avocatul Poporului atacă OUG la CCR. Curtea spune că eliminarea tâlhăriei este neconstituțională. Decizia CCR se publică în Monitorul Oficial și din acel moment devine obligatorie pentru toată lumea.

T4: Parlamentul reintroduce infracțiunea de tâlhărie în Codul penal.

T5: Poliția stabilește că fapta a fost comisă în momentul T1. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze, se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Practic, Guvernul va putea adopta orice decizie de dezincriminare a unor infracțiuni, care va afecta dosarele pe rol, cu efect ireversibil indiferent că OUG este ulterior respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de către CCR. În felul acesta, Guvernul devine mai puternic chiar față de Parlamentul în ceea ce privește activitatea de legiferare. ”

(Cristi Dănileț – judecător la Tribunalul Cluj, fost membru CSM)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Exemple care frizeaza ridicolul! La fel de bine se pot aplica si decretelor de gratiere semnate de presedintele republicii – si avem unele exemple in acest sens… Responsabilitatea este a semnatarilor… Directa! Uzul OUG nu acopera abuzul de OUG … Ce te faci insa cu abuzul care nu mai poate fi intors din drum, de ex cel de justitie… Nu ma asteptam ca un judecator sa isi porneasca rationamentul direct de la prezumtia de vinovatie…

  2. Era bine ca CCR sa clarifice odata pentru totdeauna ca dreptul guvernului de a emite ordonante de urgenta e limitat la urgente adevarate – calamitati, etc. Nu totul e o urgenta, altfel guvernul devine adevaratul legislativ.

    Sper sa o faca azi.

  3. 1)Dl judecator a dat 3 scenarii, dar se poate da cate un scenariu pentru fiecare infractiune prevazuta de Codul penal si de celelalte legi speciale. Iar in unele cazuri se pot produce in aceste scenarii, pierderi de vieti omenesti si prejudicii de milioane sau zeci de milioane de euro.
    2)Aceasta decizie a CCR, ca de fapt si altele (ca de ex. cea referitoare la abuzul in serviciu ) demonstreaza ,,calitatea ” ( profesionala si morala ) a unor membri ai CCR, care au ajuns in aceasta functie ( la fel ca dl Grindeanu in functia de prim ministru ) doar datorita faptului caci au fost agreati si propusi de anumite forte politice.
    3)Cred caci ar fi util sa se revina la o mai veche prevedere a constitutiei, conform careia o decizie a CCR poate fi infirmata cu votul a 66 % ( sau un procent mai mare ) din numarul total de parlamentari.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Exemple care frizeaza ridicolul! La fel de bine se pot aplica si decretelor de gratiere semnate de presedintele republicii – si avem unele exemple in acest sens… Responsabilitatea este a semnatarilor… Directa! Uzul OUG nu acopera abuzul de OUG … Ce te faci insa cu abuzul care nu mai poate fi intors din drum, de ex cel de justitie… Nu ma asteptam ca un judecator sa isi porneasca rationamentul direct de la prezumtia de vinovatie…

  2. Era bine ca CCR sa clarifice odata pentru totdeauna ca dreptul guvernului de a emite ordonante de urgenta e limitat la urgente adevarate – calamitati, etc. Nu totul e o urgenta, altfel guvernul devine adevaratul legislativ.

    Sper sa o faca azi.

  3. 1)Dl judecator a dat 3 scenarii, dar se poate da cate un scenariu pentru fiecare infractiune prevazuta de Codul penal si de celelalte legi speciale. Iar in unele cazuri se pot produce in aceste scenarii, pierderi de vieti omenesti si prejudicii de milioane sau zeci de milioane de euro.
    2)Aceasta decizie a CCR, ca de fapt si altele (ca de ex. cea referitoare la abuzul in serviciu ) demonstreaza ,,calitatea ” ( profesionala si morala ) a unor membri ai CCR, care au ajuns in aceasta functie ( la fel ca dl Grindeanu in functia de prim ministru ) doar datorita faptului caci au fost agreati si propusi de anumite forte politice.
    3)Cred caci ar fi util sa se revina la o mai veche prevedere a constitutiei, conform careia o decizie a CCR poate fi infirmata cu votul a 66 % ( sau un procent mai mare ) din numarul total de parlamentari.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr