Guvernul a adoptat luni dimineață, în ședință extraordinară, proiectul noului Cod al muncii, pentru care îşi va asuma răspunderea. Documentul a fost trimis la Parlament, unde birourile reunite ale Camerelor au stabilit ca data asumării să fie 8 martie. În aceeaşi zi, Uniunea Social-Liberală parafează un protocol de colaborare cu sindicatele şi patronatele, pentru dărâmarea Guvernului, după angajarea răspunderii, şi pentru promovarea unor reglementări privind piaţa muncii.
În cei doi ani de mandat, Guvernul Emil Boc ajunge la 11 legi pe care le-a adoptat sau a încercat să le adopte fără să fie dezbătute în Parlament.
Potrivit Executivului, motivulele pentru care trebuie modificat Codul Muncii sunt flexibilizarea pieţei muncii, combaterea muncii la negru şi crearea de noi joburi.
Deşi FMI nu a cerut în mod expres Guvernului, prin acordul stand-by, să modifice Codul muncii, şeful delegaţiei Fondului în România, Jeffrey Franks, s-a exprimat fără echivoc pentru flexibilizarea pieţei muncii, scoaterea acesteia din zona ilegală, profesionalizarea salariaţilor şi creşterea productivităţii muncii acestora.
Cum vrea Guvernul să flexibilizeze piaţa muncii
În principal, măsurile impuse de guvern pentru flexibilizarea pieţei muncii constau în facilităţi oferite angajatorilor, prin care salariaţii pot fi concediaţi mai uşor sau angajaţi strict pentru anumite proiecte.
1. Problema disponibilizărilor
În cazul concedierilor colective, salariaţii sunt disponibilizaţi în funcţie de criterii de performanţă în primul rând. ”Criteriile se aplică pentru departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă”, prevede proiectul noului Cod.
Criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor sunt stabilite în regulamentul intern al unităţii respective.
Angajatorul stabileşte obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.
2. Munca pe perioadă determinată
Perioada pentru care se poate semna contractul individual de muncă pe perioadă determinată se majorează de la 2 ani la 3 ani.
Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată.
Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni
3. Perioada de probă la angajare
– Creşte de la o lună la trei luni. Astfel, Angajatorul îi poate stabili unui lucrător, la angajare, o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile pentru funcţiile de conducere.
– Pentru persoanele cu handicap, perioada de probă va fi de maximum 30 de zile calendaristice.
– Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.
În cazul angajaţilor încadraţi temporar, perioadele de probă vor putea fi de 2 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă de cel mult o lună şi poate ajunge la 30 de zile lucrătoare în cazul contactelor temporare mai lungi de 6 luni.
4. Munca suplimentară
Se majorează de la 3 luni la 4 luni perioada de referinţă pentru care se calculează limita maximă de muncă suplimentară permisă. ”Durata maximă a timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână”.
– Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.
Sporul salarial pentru munca de noapte creşte de la 15% la 25% pe ora lucrată, dar se acordă numai dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Cum vrea Executivul să combată munca la negru
Modificările aduse majorează amenzile civile şi introduc pedepse cu închisoarea de până la 3 ani pentru angajatorii care folosesc munca ilegală. Şi lucrătorii care acceptă să lucreze fără forme legale sunt amendaţi. Iată prevederile:
– Patronii care primesc la muncă până la 3 persoane fără încheierea unui contract individual primesc amenzi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare lucrător identificat.
Angajatorii care nu păstrează evidenţa orelor lucrate de angajaţi primesc amenzi de 1.500-3.000 de lei.
– Agenţii de muncă temporară care percep taxă salariaţilor temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă temporară sunt amendaţi cu 5.000 – 10.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei.
Patronii care plătesc în mod repetat angajaţii cu salarii sub nivelul minim brut pe ţară primesc închisoare de la 6 luni la 1 an sau amendă penală. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi patronilor care refuză accesul inspectorilor de muncă în spaţiile unităţii controlate.
Cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală sunt sancţionaţi angajatorii care primesc la muncă a mai mult de 3 persoane fără contract individual de muncă. Pedeapsa patronului poate ajunge la 3 ani, dacă angajaţii utilizaţi ilegal muncesc în condiţii periculoase. În Codul actual, amenzile ajung la 5.000 de lei, în cele mai grave cazuri.
Noile prevederi îl sancţionează şi pe lucrătorul care munceşte ilegal, cu amendă de la 500 până la 1.000 de lei.
Ce au respins sindicatele:
1. Sindicatele acuză că prevederile privind munca suplimentară îi vor obliga pe salariaţi să lucreze până la 16 ore pe zi în unele cazuri, în special în turism sau agricultură.
2. Nereglementarea contractului de muncă la nivel naţional printr-un Cod al muncii care să fie trecut prin dezbatere parlamentară temeinică. În schimb, Guvernul propune păstrarea actualelor contracte colective până la expirare, iar apoi reglementarea lor prin legi speciale.
eliminarea interdicţiei impuse angajatorului de a face noi angajări pe locurile salariaţilor concediaţi, timp de 9 luni de la data concedierii acestora. Patronul va putea da afară pe cineva invocând restructurarea, pentru ca apoi să poată angaja pe altcineva.
Opoziţia, sindicatele şi patronatele semnează un protocol pentru răsturnarea lui Boc
Uniunea Social-Liberală semnează luni un protocol de colaborare cu principalele confederaţii sindicale şi patronale, pentru a-şi sprijini reciproc acţiunile împotriva viitorului Cod al muncii dorit de Guvern.
Proiectul de protocol, în forma în care era redactat cu câteva zile înaintea semnării, conţine prevederi generale, în care USL şi partenerii sociali îşi promit să încerce dărâmarea Guvernului şi respingerea Codului, precum şi măsuri legislative suplimentare pentru piaţa muncii:
– Anti-Boc: ”Uniunea Social Liberală va promova şi susţine o moţiune de cenzură împotriva guvernului Boc, în cazul în care îşi va angaja răspunderea asupra proiectului de modificare a Codului Muncii, fără acordul organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare ale prezentului Protocol”.
– Obligaţiile USL pentru îmbunătăţirea legislaţiei: ”Uniunea Social Liberală va prelua propunerile comune ale organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare ale prezentului Protocol, cu privire la legislaţia muncii şi legislaţia economică, pentru a le promova ca iniţiative legislative în Parlament, prin intermediul parlamentarilor proprii.
– Obligaţiile sindicaliştilor: ”Organizaţiile sindicale şi patronale, semnatare ale prezentului Protocol, vor susţine – prin acţiuni specifice – Uniunea Social Liberală, pentru reuşita demersurilor parlamentare privind promovarea modificărilor la legislaţia muncii şi legislaţia economică”.
