Guvernul de la Tripoli nu renunţă la Gaddafi. Guvernul libian se declară deschis oricărei reforme politice, dar Muammar Gaddafi trebuie să rămână la putere, pentru ca Libia să nu ajungă un nou Irak sau o nouă Somalia. Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că liderul Gaddafi a fost o figură unificatoare şi a insistat că forţele sale armate trag doar asupra rebelilor, nu şi a civililor. Colonelul Gaddafi a apărut de mai multe ori în public în Tripoli. În acest timp, refugiaţii din oraşul asediat Misrata acuză forţele pro-Gaddafi de atrocităţi contra civililor neînarmaţi. Luptele continuă în estul ţării, unde rebelii încearcă din greu să recâştige terenul pierdut în ultimele zile, iar avioanele coaliţiei internaţionale au atacat vehiculele militare ale forţelor fidele lui Gaddafi. La două luni de la revoltele contra regimului libian, ţara este împărţită în două: în est, forţele rebele, iar în vest şi în capitală, trupele loiale dictatorului libian. (BBC News)
Ministrul german de externe părăseşte funcţiile politice. Guido Westerwelle a demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Democrat Liber (FDP) şi din cea de adjunct al cancelarului Angela Merkel. Demisia sa vine după o serie de rezultate slabe ale FDP în alegerile locale, partidul fiind partener la guvernare al formaţiunii conduse de Merkel, Partidul Creştin-Democrat (CDU). FDP îşi va alege un nou lider, la congresul ce va fi organizat luna viitoare. Westewelle rămâne, însă, ministru de externe, fapt confirmat de cancelarul german. FDP a încercat să se menţină pe linia de plutire în preferinţele electoratului, din 2009, când a obţinut 14,6% din voturi, în alegerile naţionale, şi a format guvernul împreună cu CDU. Luna trecută, însă, FDP a suferit o înfrângere masivă în cel mai puternic stat din Germania federală, Baden-Wuerttemberg, obţinând doar 5,3% dintre voturi. (BBC News)
Obama anunţă că va candida la alegerile din 2012. Echipa de campanie a preşedintelui american a lansat un videoclip pe siteul official al Lui Barack Obama şi a trimis un email susţinătorilor săi, anunţându-şi planurile. Preşedintele are o reţea online de milioane de americani, iar acesta a fost unul dintre instrumentele importante care i-au adus succesul în alegerile din 2008. Anunţul era aşteptat de toată lumea, iar echipa sa va depune actele necesare pentru înscrierea oficială a candidaturii, în această săptămână. Obama nu apare în clipul video postat pe Youtube şi pe siteul oficial, în schimb apar suporteri ai săi care vorbesc despre campania din 2008 şi speranţele de realegere în 2012. (BBC News)
Autorul atentatelor din 11 septembrie va fi judecat la Guantanamo. Khalid Shaikh Mohammed, cel care se presupune că a pus la cale atacurile teroriste din SUA, din 2001, va fi judecat de o comisie militară de la Guantanamo şi nu de un tribunal civil american. Este un nou gest de retragere a administraţiei Obama, care a susţinut cu tărie că va schimba procedura de judecare a suspecţilor de terorism şi că va desfiinţa închisoarea de la Guantanamo (Cuba). Mohammed şi alţi patru suspecţi de acte teroriste vor fi judecaţi de sistemul militar, pe care Obama a promis să-l schimbe, la început de mandat, în ianuarie 2009. Propunerea preşedintelui de a se înfiinţa un alt tribunal, civil, în Manhattan, în apropiere de Zona Zero, a fost primită cu reticenţă, în special de locuitorii New Yorkului şi de primarul acestuia, Michael Bloomberg. (Guardian)
Partidul lui Sarkozy, măcinat de lupte interne. Cu doar un an înainte de alegerile prezidenţiale, partidul de centru-dreapta al lui Nicolas Sarkozy riscă să se dizolve într-un „război civil” otrăvit. Tensiunile, create de rezultatele recentelor alegeri locale, în care formaţiunea de extremă-dreapta Frontul Naţional a crescut foarte mult, vor fi intensificate azi, când are o loc o dezbatere pe problema secularităţii, în fapt o “dezbatere asupra lumii islamice”. Premierul Francois Fillon nu va participa la această „tentativă de câştiga voturi, adoptând un stil de acţiune specific celor de extremă-dreapta”. Organizarea unei astfel de dezbateri a stârnit vii controverse în societatea franceză, circa 1000 de musulmani protestând, sâmbătă, pe străzile Parisului, iar alţii criticând la scenă dechisă ideea politicienilor. Preşedintele Sarkozy şi Jean Francois Cope, liderul partidului de centru-dreapta, Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP), au insistat, însă, ca întâlnirea să aibă loc. Ei spuncă discuţia ce se va desfăşura într-un hotel din Paris nu reprezintă un atac asupra musulmanilor, ci este o discuţie deschisă, liberă, despre măsurile ce pot fi luate pentru ca islamismul şi alte religii să nu afecteze tradiţiile seculare şi liberale, garantate de Constituţia Franţei. (Independent)
SUA, îngrijorate de valul de arestări şi dispariţii din China. Oficialii americani s-au declarat profund îngrijoraţi de numărul tot mai mare de arestări şi dispariţii din rândul activiştilor chinezi pentru drepturile omului, după ce un artist faimos a fost reţinut de poliţie. Ai Weiwei (53 de ani), un artist avangardist, care a contribuit la realizarea stadionului pentru Olimpiada de la Beijing, a fost dat dispărut duminică, după ce a fost oprit pe aeroport, înainte de a pleca spre Hong Kong. Poliţia a organizat şi un raid la atelierul său. Zeci de avocaţi şi susţinători ai drepturilor omului au fost arestaţi, reţinuţi sau au dispărut, începând din februarie, când s-au făcut apeluri online pentru organizarea unor proteste pro-democraţie, similare cu cele din lumea arabă. Trei persoane au fost condamnate pentru rebeliune şi n-a avut loc niciun protest important în China. Guvernul american cere acum eliberarea urgentă a lui Ai, un critic al guvernului chinez, care are 70.000 de susţinători pe twitter. (Washington Post)
FMI face presiuni asupra Greciei pentru restructurarea datoriei publice. Fondul Monetar nu mai consideră că măsurile de austeritate luate de guvernul de la Atena şi împrumutul acordat de UE sunt suficiente pentru ca ţara să depăşească criza financiară actuală. Oficialii organizaţiei mondiale fac presiuni asupra grecilor, în spatele scenei, pentru a-şi restrucura datoriile. În timpul unor discuţii recente cu delegaţi ai guvernelor europene, înalţi reprezentanţi ai FMI au susţinut necesitatea luării acestor măsuri. Este o schimbare de opinie, având în vedere că experţii de la FMI nu au fost de acord până acum cu restructurarea datoriei greceşti, dar se pare că au ajuns la concluzia că lucrurile nu merg în direcţia bună. Datoria publică a guvernului grec este la ora actuală de 150% din PIB. (Der Spiegel)
Urmărește-ne pe Google News
