Sezonul diviendelor începe şi în 2018 puternic stimulat de memorandumul Guvernului, care obligă pe companiile cu capital majoritar de stat să aloce dividendelor „cel puțin” 90% din profiturile înregistrate în 2017.
Pe de altă parte, companiile energetice au planuri de investiţii de sute de milioane de euro.
Numai suma dividendelor din profiturile pe 2017, care vor fi încasate de Guvern de la cele mai mari companii la care este acționar, va depăși 3,53 de miliarde de lei, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, bazate pe rezultatele preliminare ale companiilor şi pe estimările brokerilor.
Suma este comparabilă cu cea încasată anul trecut, care însă include și așa zisele „dividende speciale” provenite din rezerve.
Bugetul de stat pe 2018 a prevăzut pentru veniturile din dividende o sumă de peste 3.593 milioane de lei, foarte apropiată de cea estimată mai sus, bazându-se pe rezultatele raportate de companii pe primele trei trimestre din 2017.
La dividendele din profiturile pe anul trecut, s-ar putea adăuga, așa cum s-a întâmplat și în 2017, alte prelevări din fondurile proprii ale companiilor, deși mare parte din profiturile reportate din anii anteriori au fost deja scoase din bilanțuri de foamea de bani a Guvernului.
Statul a încasat anul trecut peste 2,5 miliarde de lei din dividendele obişnuite şi circa 1,2 miliarde de lei din aşa zisele „dividende speciale”, luate din rezerve, potrivit unei declaraţii din octombrie a ministrului de finanţe al vremii, Ionuţ Mişa.
Dividende vs investiţii
Companiile energetice, care livrează majoritatea copleșitoare a veniturilor din dividende ale statului, au mari nevoi de investiții.
Romgaz (SNG), de pildă va continua dezvoltarea proiectului de exploare din nord-estul Munteniei (Caragele), căruie îi vor fi destinate 100 de milioane de euro, investite în noi sonde, spunea directorul general al companiei în noiembrie anul trecut.
Transgaz (TGN) a împrumutat săptămâna trecută 60 de milioane de de euro de la BERD, pentru construcţia unui segment din gazoductul transeuropean BRUA. Valoarea totală a investiţiei în BRUA este estimată la 480 de milioane de euro, dintre care aproape 180 de milioane sunt fonduri europene.
Şi Transelectrica (TEL) se îndatorează pentru investiţii. „Rezultatul financiar net înregistrat în perioada ianuarie-decembrie 2017 a fost negativ, în valoare de 21 mil. lei, pe fondul evoluției poziției corespunzătoare altor venituri financiare influențate de evoluția cursului de schimb valutar al monedei naționale în raport cu monedele străine (euro și dolar) în care compania are contractate împrumuturi bancare pentru finanțarea programelor de investiții”, spune raportul preliminar pe 2017.
(Citiți și: Profiturile companiilor – între scumpirea energiei şi resursele proprii. Ce spun rezultatele pe 2017 raportate la Bursă)
Companiile listate la Bursă sunt, îndeobşte, atente la menţinerea interesului investitorilor, respectiv a cotaţiei acţiunilor sale la niveluri cât mai înalte, potrivit analiştilor bursieri. Pe de altă parte, proiectele de investiţii ale companiilor energetice reclamă sume de sute de milioane de euro.
Companiile de stat ar trebui evaluate de la caz la caz, pentru a se stabili ce proporţie din profitul său va merge către dividende, potrivit lui Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte şi fost ministru al Energiei.
„Fiecare companie este un caz. Câteodată poţi să iei 100%, câteodată nu poţi să iei nimic. Trebuie să te uiţi la gradul de îndatorare a respectivei companii, la planurile de investiţii, dacă gradul de îndatorare permite împrumuturi. Ca regulă, orice fel de procent e greşit”, a declarat expertul, citat de Agerpres.
Anterior, ministrul Energiei, Anton Anton, declarase că proporţia de 90% din profitul companiilor merge la bugetul de stat, ca de acolo să se întoarcă la companii pentru investiţii. Argumentul ministrului: companiile nu au cheltuit banii.
„Dacă aş fi constatat că firmele la care avem participaţii au făcut investiţii din banii pe care i-au câştigat, atunci aş fi fost deranjat de faptul că profitul dispare. Dar, după ce am văzut că firmele au acumulat banii în vistierie, mândrindu-se cu faptul că au nişte rezerve, faptul că aceste rezerve trec, şi subliniez chestia asta, nu intră în buzunarul investitorului ca dividende, intră în bugetul naţional şi se reîntorc din bugetul naţional pentru investiţii, eu cred că e vorba de circulaţia banilor mai repede şi poate că acest lucru va eficientiza investiţiile, va creşte numărul de investiţii”, a spus Anton Anton.
Randamente în creştere
România ar putea repeta recordul din 2017, când a ocupat primul loc într-un top global al piețelor de frontieră, cu randamente ce depășesc 40% în dolari în prima jumătate a anului.
Şi în 2018, indicele BET TR, al Bursei de Valori București (BVB) atacă maximul ultimilor cinci ani. Indicele este unul de tip „total return”, pentru că „reflectă atât evoluţia preţurilor companiilor componente (cele mai importante şi mai lichide 13 acţiuni de la Bursă, n.r.), cât şi dividendele oferite de acestea”, potrivit statutului său.
Marile companii energetice de stat au o pondere de peste 27% în portofoliului BET TR, și acestea sunt și cele care vor da dividendele cele mai generoase.
Randamentele dividendelor celor mai căutate acţiuni de la BVB sunt mai mult decât promiţătoare. „Dictatura” dividendului continuă la BVB: va rămâne la putere și în 2018”, titrează analiştii de la casa de investiţii Prime Transaction.
Urmărește-ne pe Google News
