Guvernele țărilor Uniunii Europene sunt îndemnate să cheltuiască surplusurile bugetare pentru a preîntâmpina recrudescența asaltului populist din ultima perioadă, potrivit unui raport al băncii de investiţii Berenberg, publicat vineri.
Este vorba însă de cele 12 economii a căror „sănătate fundamentală” este peste media Zonei Euro, dintre care, dacă Germania sau Olanda nu sunt surprizătoare, se remarcă Irlanda, care a scăpat de pericolul unei crize similare cu a Greciei, ca urmare a reformelor structurale.
„Cheltuiţi, cheltuiţi, cheltuiţi dacă aveţi bani de cheltuit, sau populiştii o vor face în locul vostru”, comentează Politico, pe marginea raportului.
România se află însă în situația contrară, pentru că deja a cheltuit și ceea ce nu are, iar populismul a pricinuit economiei României mari probleme fundamentale, care o fac şi mai vulnerabilă în eventualitatea unei recesiuni, potrivit raportului Berenberg, European Progress Monitor 2019.
Mai rău ca în 2007
România se clasează abia pe locul 22 din 28 în clasamentul elaborat de Berenberg după Indicatorul care măsoară fundamentele sănătăţii economiei (Fundamental Health Indicator), pentru că se confruntă cu „serioase probleme structurale şi financiare”.
Eforturile slabe ale guvernelor României de a-și rezolva prin reforme problemele structurale au dus la scoruri reduse.
Astfel că deși în topul sănătății economiei, România se află – aparent surprinzător, deasupra Franței, ca și peste Bulgaria, Croația, Italia sau Grecia, în Clasamentul dinamicii reformatoare se află sub toate aceste țări (locul 24), ale căror guverne au făcut progrese la acest capitol.
În ciuda creșterii economice medii de 3,8% din 2011 încoace, România „arată semne clare de exces care poate îi submina succesul” de până acum.
Iată tabloul tuturor scorurilor care au dus la plasarea României jos în topurile Berenberg:
Astfel, scorul general al economiei României o plasează mai jos decât era în 2007, înaintea marii crize şi a recesiunii aferente, în clasamentul rezistenţei la şocuri: 20 faţă de 14. Este mai sus decât în celelalte topuri din cauza rezistenței sistemului bancar șia ratei mici a creditelor neperformante.
Vulnerabilităţile
România este vulnerabilă din cauza combinației creșterii rapide a costului forței de muncă (cu 26% din 2015 încoace), cu deficitul de cont „excesiv ” (4,5% în 2018), cu un foarte mare deficit bugetar structural (3,8% din PIB) și cu rata negativă a economisirii la nivelul gospodăriilor (-6% din venitul disponibil).
Raportul Berenberg spune ceea ce economiștii români independenți (incusiv cei ai Consiliului Fiscal) repetă fără să fie ascultați:
„În loc să folosească perioadele de creștere rapidă a PIB pentru a construi rezerve fiscale (buffers) și pentru a-și întări rezistența (la șocuri), România pare să se abandoneze unei petreceri care nu poate dura”.
În consecință, Berenberg titrează paragraful dedicat României astfel. „Un accident abia așteaptă să se producă”. Ritmul reformelor „încetineşte în ciuda nevoi clare de accelerare”.
„România şi-a permis să-şi crească puternic costul forței de muncă, cu 34,8% din 2013, cu toate că poziţia sa externă arată că această creştere este excesivă”, spune raportul citat.
Altffel spus, este acelaşi avertisment pe care guvernatorul Băncii Naţionale a României ăl repetă de mai bine de un an încoace, spunând că, prin deficitele comerciale şi de cont curent s-a finanţat crearea de locuri de muncă din străinătate.
În România, şomajul a scăzut pentru că forţa de muncă a emigrat şi sau s-a multiplicat cea bugetară, care consumă veniturile produse în sectorul privat.
