4 ianuarie, 2022

La nivelul Administrației Prezidențiale va fi înființat un grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”, grup ce va reuni „experți naționali și internaționali, membri de prestigiu ai comunității academice din țară și din afara ei, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului non-guvernamental, financiar și economic, cu experiență solidă privind schimbările climatice”, anunță un comunicat al Președinției.

Prezentăm intregral comunicatul:

„Președintele României, Klaus Iohannis, a decis înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale a unui grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”. Această inițiativă face parte din angajamentul Președintelui României de a se implica în efortul național de combatere a schimbărilor climatice și de consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu.

Primul obiectiv al grupului de lucru constă în elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul țării noastre. Astfel, vor fi identificate o serie de priorități cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen mediu și lung.
Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi prezentate constant publicului și înaintate Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor și planurilor naționale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de guvern în perioada 2022-2023.
Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație. În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (cod roșu) emise de Administrația Națională de Meteorologie, iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice. Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al ONU a publicat în vara anului trecut noi date care indică accelerarea schimbărilor climatice și nevoia de acțiune fermă.
Ca răspuns la aceste evoluții, la conferința globală privind schimbările climatice de la Glasgow, COP26, din noiembrie 2021, statele și-au luat angajamente suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Aceste angajamente vor necesita implementarea de noi măsuri și politici de reducere a emisiilor. La nivelul Uniunii Europene, este în prezent discutat și negociat Pachetul Fit for 55, care conține o serie de măsuri menite să reducă emisiile până în 2030. Traversăm, așadar, o perioadă de reajustare a priorităților și politicilor climatice internaționale și europene, la care România este parte.
Tranziția verde poate genera pentru România și români nu numai un mediu curat și sănătos, prevenirea unor fenomene meteo extreme și a unor dezastre naturale asociate, dar și acces larg la energie curată, creștere economică verde și noi locuri de muncă. Pentru a beneficia de efectele pozitive ale tranziției verzi, trebuie să armonizăm varii interese în cadrul unei abordări integrate, ghidate de știință și expertiză, ca răspuns la COP26 și la Pachetul Fit for 55. Grupul de lucru înființat la nivelul Administrației Prezidențiale este menit să susțină acest demers național.”

Administrația Prezidențială, implicată în coordonarea și implementarea Pactului Verde European

Combaterea schimbărilor climatice este una dintre prioritățile mandatului de președinte al lui Klaus Iohannis, conform declarațiilor acestuia.

Administrația Prezidențială deține, în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un rol legat acțiunile României pentru combaterea schimbărilor climatice. Documentul prevede existența unui „mecanism de coordonare și implementare a Pactului Verde European, mecanism ce va fi condus de SGG și Administrația Prezidențială„.

Planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare. România alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.