Aplicarea planului de restructurare al Coplexului Energetic Oltenia, aflat acum în analiză la Comisia Europeană, ar duce la creşterea cu 28% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030, potrivit calculelor Greenpeace România.
„O analiză făcută de Greenpeace România a descoperit că planul de restructurare şi decarbonare a Complexului Energetic Oltenia (CEO), în valoare totală de peste 1,3 miliarde de euro, duce la creşterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% în 2030 şi contravine principiilor de acordare a fondurilor europene”, spune un comunicat la organizației.
Greenpeace spune că va solicita Comisiei Europene o anchetă şi că „a sesizat autorităţile responsabile din România”.
În același timp, Comisia Europeană evaluează planul de restructurare CE Oltenia, notificat formal la Bruxelles la începutul lunii decembrie, în vederea aprobării.
Planul, aprobat de guvern în a doua jumătate a lunii noiembrie, prevede un ajutor de stat de 1,326 miliarde de euro, ca și, printre altele:
- Reducerea capacității de producție a energiei pe bază de lignit cu circa 45%;
- Menținerea unei producții de electricitate pe lignit de 7.200 GWh/ an, față de producția de cca 13.000 GWh din 2019;
- Investiții în capacități energetice noi cu o putere instalată totală de cca 2.000 MW prin:
-
- construcția a 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalată totală de cca 700 MW;
- electrocentrale pe gaze naturale de cca 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița;
- reabilitarea/retehnologizarea și modernizarea microhidrocentralei de la Turceni de 10 MW;
-
(Citiți și: „1,3 mld. euro, ajutor de stat pentru CE Oltenia. Restructurarea va dura 5 ani”)
Planul de restructurare prevede că „emisia specifică la nivel de companie se va diminua de la 0,82 tCO2 / MWh în 2020 la 0,74 tCO2/MWh, începând cu anul 2025, atingând 0,51 tCO2/MWh începând cu anul2026, reprezentând o reducere de ~ 38%”.
(Descărcați de AICI rezumatul planului restructurare al CE Oltenia)
Potrivit Greenpeace, „emisiile anuale totale ale companiei vor crește între 2020 și 2030 de la 7 Mt CO2/an în 2020 la aproximativ 9 Mt CO2/an în 2030, cu un maxim de 10.7 Mt CO2/an în 2024”.
CE Oltenia este vital pentru siguranța sistemului energetic
CE Oltenia este al doilea cel mai mare producător de energie electrică, având o cotă de piață de 20 – 22% din totalul consumului. A avut mari probleme financiare din cauza incapacității financiare de a plăti costurile poluării, prin achziția de certificate verzi.
Unul dintre scenariile de adecvanță ale sistemului energetic din România spune că, fără CE Oltenia, nevoile de energie ale României nu vor mai putea fi acoperite nici de importuri, peste circa 2 ani, din cauza limitării capacităților tehnice.
Pierderile brute ale companiei bugetate pe 2020 urmau să urce cu 36,9% față de cele din 2019, până la 1.137 milioane de lei, potrivit unui proiect de rectificare de buget al companiei.
Greenpeace acuză incompatibilitatea planului cu obiectivele UE
CE Oltenia „îşi propune să folosească cărbunele chiar şi în 2030, fără a-şi stabili un termen de eliminare a acestui combustibil din producţia de energie”. De asemenea, înlocuirea unor centrale pe cărbune cu capacități pe gaze „contribuie la bilanţul de emisii nocive”, mai spune Greenpeace.
Parcurile de fotovoltaice în care compania îșipropune să investească ar urma să aibă „o importanţă neglijabilă (sub 6%) în mixul de energie pe care CEO intenţionează să o vândă în următorul deceniu”, afirmă comunicatul Greenpeace.
Totodată, „diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin agregarea producţiei de energie din surse regenerabile şi gaz cu cea pe bază de lignit nu este compatibilă cu Directiva EU ETS şi cu obiectivele Fondului pentru modernizare, pe care CEO (CE Oltenia, n.r.) speră să îl acceseze. Singura şansă pentru a primi finanţare este retragerea din funcţiune a tuturor capacităţilor pe bază de lignit”, mai susține Greenpeace.
Organizația mai afirmă că „există fonduri europene substanţiale pentru tranziţia către producţia de energie din surse regenerabile. România, prin planul propus de CEO şi prin lipsa unor politici publice ambiţioase de decarbonare, poate rata însă această şansă unică pentru realizarea unei tranziţii energetice echitabile pentru comunităţile dependente de cărbune şi afectate de poluare, în special zonele miniere din Gorj şi Hunedoara”.
