Într-un Raport preliminar de evaluare a impactului, citat de Financial Times, Comisia Europeană estimează că pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040 și 100% în 2050 – ținta principală din Green Deal – statele membre vor trebui să investească împreună 1,5 trilioane de euro pe an în perioada 2031 – 2050. Suma reprezintă echivalentul a aproximativ 10% din PIB-ul cumulat al UE în 2022.
Totodată în Raportul Comisiei se afirmă că costul inacțiunii ar fi mult mai mare de 1,5 trilioane de euro pe an. De fapt, explică raportul, programul european va conduce la economii de până la 1% din PIB pe an. Trebuie remarcat, totuși, că această cifră contravine proiecțiilor IPCC – The Interguvernamental Panel on Climate Change, organism al ONU – privind costul încălzirii globale, care este 0,03 % din PIB pe an, nu 1 %.
Impactul economic al schimbărilor climatice este mai mic decât alți factori
În studiul efectuat în 2022, organismul pentru climă al ONU precizează că „Pentru majoritatea sectoarelor economice, impactul schimbărilor climatice va fi mai mic în raport cu impactul altor factori… cum ar fi schimbările demografice, îmbătrânirea populației, veniturile, dezvoltarea tehnologică, prețurile relative… și multe alte aspecte ale dezvoltării socioeconomice care vor avea un impact asupra ofertei și a cererii de bunuri și servicii, care au o influență mult mai mare în raport cu impactul schimbărilor climatice.”
Clima este o problemă globală
Comisia Europeană spune că se conformează Acordului de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale la doar 1,5 grade Celsius până în 2100. Însă atingerea acestui obiectiv presupune o reducere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră, nu doar în Europa. Cu toate acestea, din 2015, emisiile globale de carbon continuă să crească și deocamdată nu există un scenariu elaborat la nivel mondial prin care acestea să se reducă. China, care își crește în continuare capacitatea de producție de energie eletrică pe bază de cărbune și India sunt principalele surse de majorare a emisiilor.
Astfel, chiar dacă Europa va ajunge la zero net emisii, în timp ce restul lumii continuă să le crească, efectul asupra climei la nivel global va fi tot zero. Prin urmare planul Comisiei de a investi anual 1,5 trilioane de euro pe an, adică 30 de trilioane în 20 de ani, nu va împiedica schimbările climatice în Europa și implicit daunele provocate de manifestările meteo extreme.
Economia de combustibili fosili, mai mult teoretică
În plus, în raport se mai arată că reducerea importurilor de combustibili fosili va aduce Uniunii Europene economii de până la 2,8 trilioane de euro între 2031 și 2050. În prezent, nu există însă tehnologii care să rezolve problema compensării producției aleatorie de energie din surse regenerabile, cum ar fi centralele eoliene și solare. Drept urmare mixul energetic al Europei va trebui să se bazeze în continuare pe cobustibilii fosili, alături de energia nucleară, pentru a-și asigura securitatea energetică. Iar prețurile s-ar putea reduce dacă s-ar acorda fonduri pentru explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de hidrocarburi.
Scumpirea energiei dezavantajează Europa
Între timp economia europeană suferă. Comparativ cu anul 2008 Statele Unite și-au dublat PIB-ul în timp ce în UE stagnează. În paralel, potrivit lui Gideon Rachman, editorialist de afaceri externe la Financial Times, „prețurile energiei în Europa au crescut vertiginos. Războiul din Ucraina și pierderea gazului rusesc ieftin înseamnă că industria europeană plătește de regulă de trei sau patru ori mai mult pentru energie decât concurenții lor americani. Liderii europeni spun deja că acest lucru duce la închiderea fabricilor din lipsă de competitivitate”. Continuarea acestei politici de mediu nu poate duce din păcate la relansarea economică care să aducă mai multă bunăstare și să elimine inegalitățile sociale.
***
