Negocierile pentru a forma un nou guvern grec au eşuat, iar poporul trebuie să meargă la vot din nou, scrie agenţia de presă bulgară Novinite.
Runda finală de negocieri între liderii de partide care au câştigat locuri în parlament la alegerile din 6 mai, s-a rupt, fără niciunun acord marţi, după cum raportează BBC.
Preşedintele grec, Karolos Papoulias, va numi un guvern interimar miercuri.
La discuţii au participat Adonis Samaras (centru-dreapta Noua Democraţie), Evangelos Venizelos (socialist PASOK), Alexis Tsipras (SYRIZA), Fotis Kouvelis (Democrat stânga) şi Kamenos Panos (Grecii Independenţi).
Liderul socialist PASOK a partidului, Evangelos Venizelos, a declarat că organizarea de noi alegeri generale trebuie să aibă loc acum, deoarece discuţiile de coaliţie nu au reuşit să producă un acord asupra unui nou guvern.
O majoritate a alegătorilor greci au susţinut partidele anti-austeritate în alegerile de la începutul acestei luni.
Noua Democraţie şi PASOK sunt ambele de acord cu măsuri de austeritate în schimbul ultimei salvări din partea UE / FMI, de 130 de miliarde de euro, dar au avut de suferit la sfârşitul săptămânii trecute, când au avut loc alegerile generale. SYRIZA, care a venit al doilea rând în turul de scrutin, insistă că orice guvern nou trebuie să anuleze măsurile.
Un sondaj comandat de ziarul Eleftheros Typos şi publicat luni a arătat 20,5% din sprijin pentru SYRIZA, comparativ cu 19,4% pentru Noua Democraţie şi 11,8% pentru PASOK.
Personalităţi europene, inclusiv şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au avertizat că Grecia trebuie să respecte termenii acordului de salvare în cazul în care doreşte să rămână în zona euro.
Noile alegeri vor fi programate pentru luna viitoare, cel mai probabil pentru data de 17 iunie.
Incertitudinea a alarmat creditorii internaţionali din Grecia, care insistă că ţara trebuie să păstreze termenii acordului de salvare, în cazul în care se întâmplă să continue să primească fonduri şi să evite falimentul.
Banca Centrală a Greciei şi Ministerul de Finanţe lucrează la un plan de urgenţă pentru a preveni falimentul, în cazul în care creditele salvare ajung într-un impas.
Analiştii estimează că fondurile necesare pentru a plăti salariile, pensiile pentru limită de vârstă şi asistenţa socială ajung la 4 miliarde de euro pe lună, iar statul elen are finanţare pentru acestea până la sfârşitul lunii iunie.
Un răspuns
-Grecia primeste un prim ajutor de 100 miliarde euro.
Ulterior primeste si un altul de 130 miliarde euro.
Ambele „ajutoare” sint cica avantajoase , dobinda e doar de 3,5 % anual . Adica o plata anuala suplimentara pentru greci de 8,050 miliarde anual doar in aceste dobinzi .
In paralel , BCE injecteaza peste 1.000 miliarde de euro in ajutorul bancilor europene prin imprumuturi de 3 ani cu „stratosferica” dobinda anuala de 1% . Doar 10 miliarde euro dobinzi anuale fata de cifra enorma pusa la dispozitie .
Nu va pare ca e ceva in neregula/inexplicabil logic intre aceste doua exemple ?