Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Primele confruntări ale Greciei cu UE cutremură piețele: Noii lideri de la Atena se opun sancțiunilor contra Rusiei și anulează măsurile interne de austeritate

de Anne-Marie Blajan 29.1.2015

guvernul tsiprasGuvernul condus de Alexis Tsipras anulează măsurile de austeritate impuse ţării de către creditorii internaţionali, spulberând orice speranţă în Europa că guvernul radical de stânga şi-a moderat discursul şi abordarea. Şi odată cu spulberarea acestor speranţe şi pieţele au reacţionat corespunzător: investitorii s-au grăbit să scape de acţiunile şi bondurile greceşti.

În plus, un alt subiect de dispută cu UE este atitudinea faţă de Rusia: Grecia s-a distanţat de poziţia liderilor europeni care au s-au arătat marţi hotărâţi să impună noi sancţiuni Rusiei în urma atacului asupra oraşului-port Mariupol.

Primele măsuri anunţate de guvernul de la Atena

La câteva ore de la învestire, miniştrii de la Atena au anunţat măsurile pe care le vor lua:

  • Oprirea privatizării celui mai mare port grecesc, portul Pireu.
  • Modificarea salariului minim de la 580 de euro, cât este în prezent, la 751 de euro şi restabilirea unei pensii în valoare de 300 de euro pentru pensionarii neasigurați.
  • Ministerul Sănătății dorește suprimarea taxei de cinci euro pentru spitalizare și a taxei de un euro pentru rețete
  • Redeschiderea televiziunii publice, închisă de guvernul precedent
  • Reangajarea a mii de oameni în sectorul public

O măsură simbolică, cu efecte deloc simbolice

O măsură simbolică este reintegrarea femeilor de serviciu concediate de la Ministerul Finanțelor a căror luptă de un an și jumătate a devenit emblema rezistenței față de politica de austeritate. În jur de 300 de foste angajate îşi vor reprimi locul de muncă, din cele 595 care asigurau întreţinerea diferitelor administraţii financiare din Grecia până la disponibilizarea lor în septembrie 2013.

Ele sunt doar o primă categorie de bugetari care vor fi angajaţi de noul guvern. “Concedierile din rândul funcționarilor publice contrare Constituției vor fi anulate”, a declarat viceministrul reformei administrative, Giorgos Katrougalos, cu referire la cadrele didactice, câteva mii de funcționari care au fost trecuți în rezervă și apoi concediați, fără procesul de evaluare promis.

Mass-media din Grecia apreciază numărul noilor angajări la aproape 7.500, o picătură dintr-un pahar cu apă, se apără guvernul Tsipras, după ce în sectorul bugetar au fost desființate în patru ani 200.000 de posturi, rămânând la puțin peste 600.000 în prezent.

Război declarat turismului all inclusive

Premierul Alexis tsipras intenţionează reducerea turismului all-inclusive deoarece consideră că serviciile all-inclusive îndepărtează turiştii de economia locală, ţinându-i în incinta hotelurilor şi departe de micile afaceri.

Guvernul ar putea interzice vânzarea de terenuri aflate în proprietatea statului către dezvoltatorii de mega-complexuri turistice şi ar putea modifica legislaţia privind taxa pe valoare adăugată, urmând ca actualele centre de vacanţă să suporte taxe mai ridicate.

Anul trecut, vacanţele all-inclusive au însemnat 2 miliarde euro în veniturile totale ale sectorului de turism, estimate la 16,1 miliarde euro.

Andreas Andreadis, preşedintele Confederaţiei elene de turism, a avertizat că majorarea taxelor în turism ar fi “ca o sinucidere” pentru Grecia.

Organizaţia Naţională pentru Turism din Grecia şi-a exprimat speranţa că noul guvern va acţiona responsabil.

“Toată lumea este conştientă de importanţa rolului jucat de turism în economia Greciei şi toate guvernele elene au abordat cu respect politicile din turism, ceea ce aşteptăm şi de la noul guvern”, a declarat Christina Kalogera, director al organizaţiei pentru Marea Britanie.

Bursa de la Atena şi bondurile greceşti s-au prăbuşit

Spranţele tuturor că UE/creditorii internaţionali şi noul guvern de la Atena vor ajunge, în final, la un compromis au fost spulberate după prima şedinţă a executivului grec. Scenariile potrivit cărora Syriza, odată confruntată cu guvernarea şi cu lipsa de bani, îşi va modera abordarea radicală par să fie acum anulate.

Prin urmare, potrivit Wall Street Journal, acţiunile greceşti s-au prăbuşit cu 9%, în timp ce acţiunile primelor patru bănci greceşti au scăzut cu peste 25%. Guvernul Tsipras a anunţat schimbarea tuturor managerilor marilor bănci – Piraeus, Alpha Bank, eurobank şi National Bank (Bancpost în România), iar titlurile acestora s-au prăbuşit:

  • acţiunile Piraeus Bank au scăzut cu 29,2%,
  • acţiunile Alpha Bank au pierdut 26,7% din valoare
  • acţiunile Eurobank şi National Bank au scăzut cu 25,9%.

Băncile greceşti apelau la ajutorul BCE pentru lichidităţi, în condiţiile în care deponenţii şi-au retras depozitele, iar băncile comerciale străine au ezitări în a împrumuta băncile din grecia. Potrivit estimării Moody’s, în luna decembrie depozitele au scăzut cu 12 miliarde de euro din decembrie, dintr-o bază de depozite ale sectorului privat care se ridica la 164 de miliarde de euro în noiembrie.

În urmă cu şase luni, aceleaşi bănci greceşti împrumutau aproape 11 miliarde de euro prin vânzarea de obligaţiuni. Investitorii erau dornici să profite de pe urma uşoarei reveniri economice a Greciei.

În plus, randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale greceşti pe 10 ani au urcat pana la 10,6%, în timp ce randamentele bondurilor cu amteuritate la doi ani au crescut cu 2,63 puncte procentuale, la 16,5%.

Standard & Poor’s a amenințat miercuri că va retrograda ratingul “B” al Greciei de la stabil la negativ în principal din cauza incertitudinii politice actuale.

 Grecia sfidează Europa

Ministrul gernam al Economiei, Sigmar Gabriel, a avertizat miercuri Grecia să nu se aştepte de la contribuabilii germani şi europeni să plătească nota de plată a acţiunilor decise de noul guvern.

Poziţia dură şi tranşantă a liderului social-democrat german este aceeaşi cu a partenerilor din coaliţia condusă de Angela Merkel şi sugerează faptul că Germania are o poziţie unită în abordarea noului guvern de la Atena.

Sigmar Gabriel a afirmat că scopul este de a păstra grecia în zona euro, dar asta înseamnă că şi atena respectă termenii programului de bailout. „Dacă Grecia vrea să devieze de la unele dintre aceste măsuri, trebuie să le suporte costurile nu să exporte problemele în alte ţări europene prin reducerea datoriei sau alte idei similare”, a spus ministrul german.

Alexis Tsipras a încercat minimalizeze efectele pe piaţă spunând că scopul lui este de a negocia cu troica pentru a se ajunge la o „solutie viabilă, corectă şi în beneficiul ambelor părţi astfel încât ţara să iasă din cercul vicios al deficitului excesiv şi al recesiunii”.

În acest sens, o primă întâlnire o va avea vineri cu şeful Eurogrup, ministrul olandez de Finanţe, Jeroen Dijsselbloem.

Investitorii se tem însă că guvernul de la Atena va ajunge la o asemenea confruntare cu Germania şi cu celelalte puteri europene, încât la un moment dat se va ajunge la exit-ul din zona euro.

De la victoria în alegeri înscoace aceştia îl percep pe Alexis Tsipras ca sfidător la adresa creditorilor şi a Europei, susţinând că povara pusă asupra ţării sale de către creditori trebuie ridicată. Aşa că dorinţa sa de a rămâne în zona euro nu este conformă cu modul în care respinge sau anulează măsurile care vin odată cu ajutorul financiar.

“Grecia trebuie să respecte Europa”, a afirmat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, subliniind că “nu se pune problema anulării datoriei” Atenei, chiar dacă “sunt posibile unele aranjamente”. Declaraţia a fost făcută într-un interviu publicat joi de Le Figaro.

“Respectăm votul universal din Grecia, însă și Grecia trebuie să îi respecte pe ceilalți, opinia publică și parlamentarii din restul Europei”, a declarat Jean-Claude Juncker, după preluarea puterii la Atena de către partidul stângii radicale, Syriza.

Jean-Claude Juncker a adăugat că a discutat cu noul premier grec, Alexis Tsipras, chiar luni, la o zi după victoria acestuia în alegerile legislative.

“Mi-a spus că nu se consideră un pericol, ci o provocare pentru Europa. La care i-a răspuns că Europa nu este un pericol pentru Grecia, ci o provocare”, a povestit preşedintele Comisiei.

Se pare că cei doi nu ar fi ajuns la o cale de mijloc: “Alexis Tsipras jură că Grecia nu va mai accepta austeritatea. Țările din zona euro îi răspund că nu vor mai exista credite dacă Grecia își încalcă angajamentele”, a spus Jean-Claude Juncker.

Grecia, aliatul Rusiei în UE

Grecia s-a pus pe poziţii antagonice cu majoritatea membrilor UE zilele trecute. Alexis Tsipras s-a arătat împotriva unor sancţiuni mai dure pentru Rusia, iar guvernul său vrea să cumpere armament rusesc.

În prima zi la putere a lansat această bombă şi a spus că guvernul grec nu este de acord cu declaraţia de marţi a liderilor UE, prin care mandatau miniştrii să analizeze măsurile necesare impunerii unor sancţiuni mai dure pentru Moscova.

Un diplomat a explicat, pentru EUobserver, că reprezentanţii Consiliului European au făcut demersurile pentru o poziţie a Greciei pivind conţinutul comunicatului, că fiecare consilier pe afaceri europene al fiecărui lider UE a fost contactat, inclusiv cel al lui Alexis Tsipras. Pâmă marţi dimineaţa nu a existat nicio obiecţie din partea Atenei.

Reprezentanţa permanentă a Greciei pe lângă UE explică toată acestă situaţie prin confuzia cauzată de schimbul de putere de la Atena.

În schimb, Alexis Tsipras este perceptul ca având o atitudine pretenoasă faţă de Rusia. Acesta a vizitat Rusia anul trecut, în luna mai, în plină criză după anexarea Crimeei şi s-a văzut cu preşedintele Vladimir Putin.

Acolo şi-a arătat sprijinul pentru referendumul din Crimeea privind independenţa ţării şi a spus că UE „s-a împuşcat singură în picior” impunând sancţiuni Rusiei. La fel ca şi numeroşi politicieni ruşi el cataloghează guvernul de la Kiev drept „neo-nazist”.

Mai mult, europarlamentarii Syriza au votat mereu împotriva oricărei rezoluţii a Parlamentului European care critica Rusia. Şi nu au votat în favoarea Acordului de Asociere UE-Ucraina.

Nu este aşadar surprinzător că luni, imediat după câştigarea alegerilor s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Atena, care i-a transmis o scrisoare de la Vladimir Putin. Acesta arăta că „este încrezător că Rusia şi Grecia vor continua să îşi dezvolte relaţiile tradiţional constructive de cooperare în toate domeniile”.

Iar cooperarea pare să continue, din moment ce guvernul grec a anunţat marţi că va achiziţiona armament din Rusia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Curs de schimb EUR/RON 4,89, inflație 4,04% – anticipații pe orizont 12 luni în indicatorii CFA Romania

Vladimir Ionescu

In luna ianuarie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescut fata de luna anterioara cu 2,2 puncte pana la valoarea… Mai mult

Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Mass-media și politicienii să evite senzaționalul

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult