Protestele continuă în Grecia, sindicatele au anunţat deja o nouă grevă generală, de 48 de ore, pentru săptămâna viitoare, în timp ce guvernul remaniat, condus de premierul Georgios Papandreou, a reuşit, cu greu, să obţină un vot de încredere în Parlament. UE şi FMI au decis să ajute Grecia, în continuare, cu condiţia ca parlamentarii să accepte, totuşi, măsurile de austeritate convenite cu guvernul de la Atena. Cea de-a patra reuniune a Consiliului European din acest an, de la Bruxelles, a luat în discuţie în primul rând acest subiect, deşi iniţial era vorba să dezbată, pe larg, şi alte teme de interes precum imigraţia ilegală şi revoltele din lumea arabă.
Duminică, 19 iunie
Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi, Antonio Guterres, a făcut un apel la solidaritate, în interiorul UE, pentru a face faţă influxului de imigranţi. Guterres a făcut aceste declaraţii pe insula italiană Lampedusa, unde 40.000 de imigranţi nord-africani, printre care mulţi libieni, au sosit recent. El a spus că pentru Europa, ca întreg, aceste cifre sunt ca o picătură într-un ocean, cei mai mulţi dintre imigranţi mergând de fapt în altă parte, în statele în curs de dezvoltare. Actriţa Angelina Jolie s-a aflat şi ea în Lampedusa, ca un ambasador al bunăvoinţei din partea ONU. Mulţi dintre imigranţii africani au fugit din calea revoltelor şi violenţelor din Africa de Nord, iar alţii au găsit doar oportunitatea de a ajunge în UE. „Dacă ne uităm la situaţia din Libia, vedem că aproximativ 1 milion de oameni au părăsit ţara după începerea conflictului şi doar 2% dintre aceştia au sosit în Europa. Deci dezbaterea actuală din Europa nu corespunde, după părerea mea, cu realitatea”, a spus Gutteres.
Luni, 20 iunie
Miniştrii de finanţe ai UE au decis, la Luxembourg, crearea unui fond permanenet al zonei euro pentru ajutorarea ţărilor aflate în impas financiar, cu o capacitate efectivă de împrumut de 500 miliarde de euro. Pentru a înfiinţa noul Mecanism European pentru Stabilitate (ESM), care va înlocui Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) creat anul trecut, ţările membre vor oferi 620 miliarde de euro în garanţii pentru credite şi 80 de miliarde în bani. Statele membre UE au căzut de acord în martie ca noul fond să preia responsabilităţile celui precedent, de la mijlocul lui 2013. Guvernele vor contribui cu fondurile respective în cinci etape, între 2013-2017. Cel mai mare contributor din zonă, Germania, este reponsabilă cu cea mai mare parte a banilor, oferind 168 de miliarde de euro în garanţii şi 22 miliarde de euro în plăţi în bani. Miniştrii europeni au mai hotărât ca obligaţiunile emise de noul fond să nu aibă statut preferenţial de creditor.
Marţi, 21 iunie
Comisia Europeană va propune reducerea cu 5% a posturilor din instituţiile europene, pentru a se alinia la măsurile de austeritate luate de statele membre, dar ţările UE ar putea să ceară mai mult decât atât. Un oficial de rang înalt al UE a declarat că CE va face această propunere în 29 şi 30 iunie, ca parte a planurilor sale de bugetare pe perioada 2014-2020. Comisia doreşte să nu existe nicio creştere în bugetul administrativ în următorii şapte ani. Având în vedere cresterile salariale datorită promovărilor, nu se poate lua decât măsura reducerii personalului. Dacă ar fi propus tăierea salriilor şi bonusurilor, s-ar fi confruntat cu o grevă organizată de sindicate”, a explicat oficialul european. Cel mai probabil statele membre vor cere o reducere cu 10% sau chiar mai mult a numărului angajaţilor. Dar o reducere atât de mare ar putea afecta buna funcţionare a instituţiilor, şi unele dintre ele ar fi nevoite să se închidă.
Miercuri, 22 iunie
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a cerut naţiunilor din Grupul G20 să aplice reguli mai stricte în privinţa preţurilor alimentelor. Comentariile sale au fost făcute în timpul unui discurs ţinut în faţa miniştrilor agriculturii din ţările G20, care se întâlnesc la Paris pentru a discuta despre modul în care se poate combate creşterea nejustificată a preţurilor la alimente. „O piaţă care nu este reglementată nu este o piaţă, ci o loterie”, a spus Sarkozy. Franţa doreşte limitări drastice ale speculaţiilor ce pot fi făcute la preţul alimentelor, dar SUA are o abordare mai precaută. „Problema speculaţiei este una în care nu există juriu.Nu este foarte clar că acesta este singurul motiv al fluctuaţiei preţurilor. Cred că în primul rând este vorba despre cerere şi ofertă, aşa că ar trebui să rezolvăm mai întâi această problema funamentală dacă vrem să stabilizăm preţurile”, a declarat ministrul britanic pentru agricultură Caroline Spelman.
Rusia a refuzat să înregistreze un nou partid politic liberal, condus de patur membri de vază ai opoziţiei, cenzurându-le astfel participarea la viitoarele alegeri. Partidul Libertăţii Poporului nu a reuşit să îndeplinească unele cerinţe legale, a motivat ministrul rus al justiţiei. Unul dintre liderii opoziţiei a spus că este vorba despre faptul că formaţiunea premierului Vladimiri Putin se teme de un bloc puternic al opoziţiei. Alegerile parlamentare sunt programate pentru decembrie, iar cele prezidenţiale anulviitor, în martie. Gestul vine la câteva zile după ce preşedintele Dimitri Medvedev a cerut o mai mare competiţie politică în Rusia. Documentele pentru noul partid, cunoscut şi ca Parnas, au fost depuse de fostul premier Mihail Kasianov, fostul premier adjunct Boris Nemţov şi alţi câţiva politicieni. Dar ministrul justiţiei a anunţat că actele conţineau mai multe încălcări ale legislaţiei, printre care liste cu membri minori sau decedaţi.
Începând de duminică până marţi noaptea, guvernul grec condus de premierul Georgios Papandreou s-a aflat sub tirul parlamentarilor de la Atena, care au dezbătut programul de măsuri de austeritate şi au votat o moţiune de încredere în Executiv. După ce opoziţia refuzase să accepte măsurile propuse de guvern, Papandreou l-a schimbat pe ministrul de finanţe cu Evangelos Venizelos şi a venit din nou în faţa Parlamentului, în ciuda protestelor care continuă în ţară şi a grevelor generale ce sunt şi vor fi organizate. Parlamentarilor li se cere să aprobe un pachet de măsuri pentru obţinerea a 28 de miliarde de euro la buget, în următorii cinci ani, prin creşterea taxelor, reforme fiscale şi privatizări. UE a anunţat că nu va elibera o nouă tranşă din împrumutul pentru Grecia, dacă autorităţile nu se angajează să pună în practică acel pachet de măsuri. Noul guvern a primit 155 de voturi pentru, 143 împotrivă şi 2 abţineri. Decizia europenilor va fi luată în 3 iulie.
Joi, 23 iunie
Producătorul de automobile suedez Saab a anunţat că nu mai are suficienţi bani pentru a-şi plăti angajaţii. Societatea spune că se află în negocieri cu diverşi creditori pentru a încerca să obţină o finanţare pe termen scurt. La începutul acestei luni, compania a anunţat că a încheiat un contract cu două firme chinezeşti pentru o investiţie totală de 245 de milioane de euro în Saab. Producţia la principala uzină auto din Suedia este acum suspendată din cauza imposiblităţii plăţii furnizorilor. „Automobile Suedia şi Automobile Saab discută despre diverse posibilităţi de a obţine finanţare pe termen scurt, inclusiv prin vânzarea şi apoi închirierea proprietăţilor Saab sua alte aranjamente financiare. Deocamdată, nu există nicio asigurare că vor putea fi plătite salariile angajaţilor. Automobile Suedia, cunoscută înainte ca Spyker Cars, a cumpărat Saab anul trecut de la General Motors, după o restructurare a gigantului american. Firma se zbate încă să supravieţuiască, vânzând doar 30.000 de maşini anul trecut.
Instituţiile europene au decis că ofere puteri sporite agenţiei frontaliere Frontex în privinţa luptei contra traficului de persoane şi a criminalităţii transfrontaliere. Acordul la care au ajuns guvernele europene, arlamentul European ş Comisia Europeană va permite Frontex să cumpere sau să închirieze propriul echipament, preucm elicoptere şi vehicule de teren, pentru afi mai puţin dependentă de aceste bunuri ale statelor membre. Parlamentul European urmeazăsă aprobe official aceste schimbări în septembrie, astfel încâtsă permită ţărilor membre să-şi respecte angajamentele făcute faţă de agenţia cu sediul la Varşovia, care va avea echipe europene de gardieni, ori de câte ori o ţară va avea nevoie sp-şi asigure securitatea la graniţa UE. În încercarea de a stopa imigraţia ilegală, Frontex va lansa şi proiecte tehnice de asistenţă şi va trimite ofiţeri de legătură în ţările de origine şi de tranzit, pentru a juca un rol mai mare în operaţiunile de repatriere.
Vineri, 24 iunie
Summit al Consiliului European, la Bruxelles, în care liderii europeni au discutat în primul rând despre situaţia economică din Grecia. Comisia Europeană a propus deblocarea unui miliard de euro, în fonduri europene, către Grecia, pentru a susţine măsurile de austeritate. Atena nu va fi abandonată dacă face efortul de a aplica programul de privatizare şi dacă va obţine unitate naţională, spun liderii europeni. Aceştia spriijină propunerea Comisiei de a accelera eliberarea unor bani necheltuiţi. Doar 25% din cele 20 miliarde de euro alocate Greciei, pentru perioada 2007-2013, din diverse surse, printre care fondurile structurale, fondurile de asistenţă socială sau asistenţă tehnică, au fost cheltuite. „Problema a fost lipsa capacităţii de absorbţie”, a spus purtătorul de cuvânt al CE, Mark Grey. Pe lângă acest mecanism, Consiliul European a decis acordarea unui nou împrumut de către cele 16 ţări membre ale zonei euro pentru Grecia, un împrumut de 120 de miliarde de euro. Condiţia este ca până la 30 iunie Parlamentul de la Atena să aprobe pachetul de măsuri, pe care s-a angajat să-l pună în practică, privind privatizarea unor companii de stat şi creşterea taxelor, astfel încât să se aducă la buget 28 de miliarde de euro.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a apărut vineri în faţa instanţei din Kiev, într-un proces în care este acuzată de fraudă din banii publici, în timpul mandatului său. Eroina revoluţiei portocalii din 2004 este acuzată că a abuzat de putere şi a încheiat un contract pe 10 ani, de milioane de dolari, cu o firmă rusească pentru furnizarea de gaze naturale, la preţuri prea mari pentru piaţa ucraineană. Timoşenko spune că procesul este motivat politic şi este o răzbunare din partea rivalului său, actualul preşedinte Viktor Ianukovici. În martie 2010, ea a fost destituită din funcţie, după un vot de neîncredere în Parlament. Circa 1.000 de susţinători s-au adunat în faţa Tribunalului de la Kiev în semn de solidaritate, clădirea fiind încojurată de poliţişti. Timişenko a caracterizat procesul drept „o farsă, un circ ieftin”, în timp ce SUA şi UE au condamnat deja autorităţile ucrainiene pentru deschiderea acestui proces împotriva oficialului de la Kiev.
Guvernatorul Băncii Centrale italiene, Mario Draghi, va fi noul preşedinte al Băncii Centrale Europene, din 1 noiembrie 2011, a anunţat, vineri, preşedintele UE, Herman Van Rompuy. Decizia a fost luată tot la reuniunea şefilor de state şi de guverne din UE, de la Bruxelles, liderii aprobând nominalizarea acestuia, de altfel singurul candidat pentru această poziţie. „Suntem convinşi că Draghi îşi va exercita funcţia cu profesionalism şi independenţă, continuând tradiţia începută de primii doi preşedinţi ai băncii”, a precizat Van Rompuy. „Acest lucru este esenţial în timpuri normale şi indispensabil în vremuri dificile”, a mai spus oficialul european. Un alt reprezentant al Italiei în consiliul de administraţie al Băncii, Bini Smaghi, a fost nevoit să renunţe la postul său, din cauza îngrijorărilor Franţei că-şi va pierde influenţa în BCE.
