marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 iunie, 2018

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) se va numi „Republica Macedonia de Nord”, în urma acordului diplomatic dintre Atena şi Skopje.

Astfel ia sfârşit o dispută de 27 de ani şi devine posibilă deblocarea aderării fostei republici iugoslave la Uniunea Europeană şi NATO, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Premierii Alexis Tsipras şi Zoran Zaev au putut anunţa acordul după un maratonul diplomatic început anul trecut şi încheiat marți cu două convorbiri telefonice.


Acordul nu este definitiv, ci trebuie ratificat de parlamentul macedonean, iar în toamnă supus unui referendum, înainte de a fi ratificat de parlamentul elen.

Premierul grec Alexis Tsipras a salutat „un bun acord care acoperă toate condiţiile puse de Grecia”.

Premierul macedonean Zoran Zaev a salutat la rândul său „o soluţie istorică după două decenii şi jumătate” de dispute.

Zoran Zaev se va confrunta, însă, cu o opoziție puternică, pentru că nu dispune de majoritatea calificată pentru a efectua aceste schimbări. Opoziţia naţionalistă a denunţat acordul la care s-a ajuns, calificându-l drept „capitulare”.


Partidul „VMRO nu va accepta schimbarea numelui constituţional”, (Republica Macedonia – n.red.), a declarat Hristijan Mickoski, liderul VMRO (opoziţie, dreapta naţionalistă).

Skopje a acceptat să-şi modifice în consecinţă Constituţia, în schimbul posibilităţii de a păstra numele Macedonia însoţit de o referinţă geografică.

În Grecia, numele statului vecin nu va fi recunoscut oficial decât în formularea macedoneană, „Severna Makedonja” (Macedonia de Nord), a anunţat biroul lui Alexis Tsipras.

Diferendul între cele două state datează din 1991, când mica republică rezultată din destrămarea fostei Iugoslavii şi-a declarat independenţa.

Atena, care consideră denumirea de „Macedonia” ca aparţinând patrimoniului său cultural, se teme de intenţiile macedonene faţă de provincia greacă de frontieră Macedonia (nord), considerată drept centrul imperiului lui Alexandru cel Mare (sec. al IV-lea î.Hr.).

Procesul de aderare a Macedoniei la NATO şi UE a fost blocat de Grecia, care contestă numele fostei republici iugoslave, considerând că aceasta implică o pretenţie teritorială asupra provinciei sale nordice cu acelaşi nume.

Miza imensă a reglementării problemei este, pentru Macedonia, obţinerea începerii de negocieri de aderare la UE, la summitul european de la finalul lunii iunie, precum şi primirea unei invitaţii de a se alătura NATO la reuniunea Alianţei din 11 şi 12 iulie.

Acordul de marţi a fost salutat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a apreciat eforturile lui Tsipras şi Zaev ce au făcut ca imposibilul să devină posibil, dar, în aceeaşi tonalitate, şi de vicepreşedinta Comisiei Europene, Federica Mogherini, şi de comisarul pentru integrare europeană, Johannes Hahn.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat la rândul său cu căldură ştirea şi le-a cerut celor două ţări să finalizeze acordul pentru „a pune Skopje pe calea aderării la NATO” şi „ consolida pacea şi stabilitate” în Balcanii de Vest.

Nu este sigur – mai arată AFP – că acest cor de laude, care marchează pentru Skopje începutul drumului spre integrare, va convinge poziţiile naţionaliste care persistă de o parte şi de alta a frontierei.

Nicholas Tzifakis, profesor de relaţii internaţionale în Grecia, crede că dezbaterea internă, mai degrabă decât discuţiile bilaterale, va fi în cele din urmă decisivă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Apropiat de dreapta naţionalistă, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a considerat marţi că este „„responsabil ca problema numelui (…) să fie dezbătută de premieri la telefon”.

Şi aliatul lui Alexis Tsipras din guvern, ministrul Apărării, Panos Kammenos, se opune oricărei folosiri a numelui Macedonia.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: