marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 septembrie, 2019

Reglementările învechite din multe state din estul Europei, printre care și România, îi obligă pe freelanceri să trăiască la limita legalității.

Sute de mii de sârbi, ucrainieni și români realizează venituri prin intermediul unor platforme globale online, lucrând pentru clienți internaționali. Acestea oferă o oportunitate statelor respective de a opri ”migrația creierelor”, însă protecția redusă asigurată acestei categorii de muncitori rezultă în ratarea acestei șanse, scrie Bloomberg.

Serbia, Ucraina și România se află în avangarda economiei de tip „gig economy” din Europa de Est. Locurile de muncă sunt în principal în tehnologie, design grafic, Internet design și media.


Toate cele trei state au numeroși oameni foarte bine pregătiți în domeniul tehnologic, iar mulți dintre ei au ales să lucreze ”la distanță”, ceea ce a oprit parțial din amploarea fenomenului de ”migrație a creierelor”, susține Janine Berg, specialist al Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

Deși România a fost obligată să transpună legislația Uniunii Europene în ceea ce privește transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, acest proces a fost unul lent pe fondul unor turbulențelor politice aproape constante, notează presa internațională.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ministerul Muncii de la București susține că lucrează încă la implementare, termenul limită fiind 1 august 2022. Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice, România are nevoie de o „redefinire și o reformă a relațiilor de muncă”.


Fuga creierelor este o problemă comună în România, Ucraina și Serbia. Acest fenomen a făcut ca 600.000 de persoane din cele trei state să plece în 2016 în căutarea unor locuri de muncă și a unui nivel de trai mai ridicate. Este un număr de trei ori mai mare decât în anul 2000, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: