fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Germania şi euro: Costurile destrămării eurozonei

de Alexandra Fusoi 30.11.2011

Consecinţele unei prăbuşiri a zonei euro sau chiar ale renunţării la moneda unică ar fi catastrofale pentru Germania, avertizează Der Spiegel, într-o analiză publicată în ediţia de limbă engleză. Printre acestea, costuri estimate la cel puţin 250 de miliarde de euro în primul an, dar şi o scădere drastică a profiturilor obţinute din exporturi.

Iar speculaţiile şi semnalele care indică un posibil colaps se înmulţesc pe zi ce trece – organismul britanic de supraveghere a pieţei bancare a transmis instrucţiuni băncilor să se pregătească pentru o astfel de situaţie, iar traderul CLS Bank face deja teste de stres pentru a fi pregătit în eventualitatea prăbuşirii zonei euro. Iar ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a lansat un apel dramatic luni, cerând Germaniei să intervină pentru a preveni colapsul.

În acelaşi timp, investitorii germani renunţă la derivate pe scară largă, deoarece şi-au pierdut încrederea în aceste instrumente. Şi, aparent pentru prima dată, europenii iau în considerare cu adevărat posibilitatea prăbuşirii euro.

Scenariile de dezintegrare a zonei euro, mai vechi decât moneda însăşi

În realitate, scenariile care prevăd colapsul monedei unice sunt mai vechi decât moneda în sine. La sfârşitul anului 1998, profesorul Hal Scott de la Harvard Law School a publicat un document intitulat “Când euro se prăbuşeşte”, apreciind la circa 10 la sută riscul colapsului. Acum, economistul-şef al ING Bank Mark Cliffe spune că “până şi cel mai înfocat admirator al euro trebuie să recunoască faptul că probabilitatea ca unele ţări să se retragă din zona euro sau ca zona euro să se destrame nu mai este zero”. Iar economistul Nourile Roubini, cunoscut drept “Dr. Doom” pentru că a prezis criza financiară din 2008, a apreciat la 45 la sută riscul colapsului.

Dincolo de estimările abstracte, Der Spiegel face şi o evaluare a consecinţelor concrete şi a costurilor unui astfel de scenariu pentru Germania şi pentru Europa.

Teoretic, dezintegrarea zonei euro este posibilă, iar Scott a citat mai mulţi factori care ar putea permite revenirea ţărilor membre la monedele naţionale -monedele euro sunt imprimate cu simboluri naţionale, sistemele naţionale de plăţi şi băncile naţionale, dar şi emisiunile de obligaţiuni naţionale au fost păstrate, iar comasarea rezervelor de valute străine ale statelor membre a fost limitată.

Totuşi, revenirea la monedele naţionale nu ar fi un proces simplu, deoarece tratatele europene nu prevăd posibilitatea ca un stat să se retragă din zona euro, rămânând însă membru al UE. O astfel de retragere ar fi un proces de durată, iar investitorii ar putea folosi timpul pentru a-şi retrage capitalul, avertizează economistul Karsten Junius de la DekaBank. Şi nu este clar nici ce s-ar întâmpla cu datoria suverană a unei ţări care părăseşte zona euro. În momentul introducerii euro, datoriile naţionale au fost convertite în euro, iar în multe cazuri conversia a fost inclusă în contracte care nu conţin şi clauze de revenire la vechea monedă.

Iar sumele împrumutate de ţările din zona euro în baza legislaţiei internaţionale diferă foarte mult – Germania a emis obligaţiuni pentru numai 0.2 la sută din datorie, în timp ce procentul pentru Olanda ajunge până la aproape 40 la sută, iar pentru Portugalia, la 60 la sută. Obligaţiunile riscă să devină subiect de dispute legale, care pot afecta pe termen lung încrederea investitorilor.

Prăbuşirea uniunilor monetare, însoţită de mişcări sociale

Dar prăbuşirea unei uniuni monetare se soldează întotdeauna şi cu victime – de multe ori, simpli cetăţeni ale căror economii devin dintr-o dată lipsite de orice valoare. Iar istoria arată că astfel de situaţii pot fi însoţite de mişcări sociale sau chiar războaie civile. Iar economistul-şef de la UBS Stephane Deo crede că este “practic imposibil de imaginat o prăbuşire fără consecinţe sociale severe”.

În cazul dezintegrării zonei euro, UE ar suferi imediat o pierdere de influenţă în lume, iar eforturile de a elabora politici externe şi de securitate comune ar deveni inutile. Economistul american Barry Eichengreen consideră că dispariţia euro ar avea consecinţe atât de grave, încât acestea vor descuraja ţările membre să permită prăbuşirea monedei.

Germanii sunt printre cei mai sceptici europeni în legătură cu moneda euro, în primul rând pentru că trebuie să suporte cea mai mare parte a pachetelor de ajutor pentru ţările aflate în dificultate. Der Spiegel apreciază însă că această poziţie este şi absurdă, ţinând cont de faptul că Germania a avut mult de profitat în urma introducerii monedei unice. Circa 40 la sută din exporturile germane merg către zona euro, iar marţi a fost publicată o estimare potrivit căreia exporturile Germaniei vor depăşi pentru prima dată nivelul de 1.000 de miliarde de euro. Iar companiile germane sunt obişnuite să poată exporta la cele mai scăzute şi stabile preţuri, în mare parte datorită monedei euro, care a eliminat fluctuaţiile în zona euro şi a menţinut preţurile competitive.

Conform unei estimări a băncii de investiţii KfW, numai în ultimii doi ani, beneficiile realizate de Germania ca urmare a adoptării monedei euro se cifrează la 50 – 60 de miliarde de euro. Dacă ar ieşi din zona euro, acest avantaj ar dispărea brusc, cu atât mai mult cu cât marca germană s-ar aprecia rapid faţă de euro, exporturile devenind imediat mult mai scumpe.

Situaţia ar fi însă diferită în cazul în care o ţară grav afectată de criză ar părăsi zona euro, unii economişti apreciind că, dacă Grecia ar face acest lucru, şi-ar putea recâştiga competitivitatea prin devalorizarea drahmei. Totuşi, ar avea în continuare de plătit o mare parte din datorii, ceea ce ar deveni dificil în condiţiile devalorizării monedei. Iar eventuala ieşire a Greciei din zona euro ar afecta şi băncile germane şi franceze, care au un grad mare de expunere la datoria elenă.

Cât ar costa ieşirea Germaniei din zona euro?

Întrebarea decisivă este însă cea legată de evaluarea costurilor ieşirii Germaniei din zona euro. Economistul Dirk Meyer a elaborat un scenariu în care costurile totale s-ar situa între 250 şi 340 de miliarde de euro, echivalent cu 10 – 14 la sută din PIB-ul Germaniei. Econimistul-şef al UBS a mers mai departe şi estimează la 20 – 25 la sută din PIB în primul an, ceea ce ar reprezenta un cost per capita de 6.000 – 8.000 de euro şi costuri de 3.500 – 4.500 de euro în anii următori. Şi calculele făcute de economistul-şef de la ING sunt la fel de pesimiste şi includ şi riscul scăderii preţurilor acţiunilor, necesitatea finanţării suplimentare a băncilor şi o scădere drastică a ratei de schimb a euro.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeana.ro)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.11.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Plățile pentru eliberarea permisului de conducere se pot realiza prin Ghiseul.ro

Razvan Diaconu

Începând de joi, 24 septembrie, taxele pentru eliberarea permiselor de conducere, pentru autorizațiile de circulație provizorie și pentru certificatul de înmatriculare  pot fi plătite online,… Mai mult

Stiri

Zhong Shanshan, cunoscut drept „lupul singuratic”, a devenit miercuri cel mai bogat om din China. Averea sa a crescut cu 88% în 2020

Raluca Florescu

Zhong Shanshan, care deține producătorul de apă minerală Nonfgfu Spring și producătorul de vaccinuri Beijing Wantai Biological Pharmacy a devenit miecuri cel mai bogat om… Mai mult

Europa

Situația pandemiei Covid în 7 state, printre care și România, provoacă o ”mare îngrijorare” – Centrul European pentru Controlul Bolilor

Iulian Soare

Şapte state membre ale Uniunii Europene – Bulgaria, Croaţia, Malta, Republica Cehă, România, Spania şi Ungaria – înregistrează o evoluţie a epidemiei de COVID-19 care… Mai mult

Stiri

Leul – în scădere marginală față de euro, dar în apreciere semnificativă față de zlot, forint și coroană

Marin Pana

Cu o evoluție calificată drept „nou record negativ” și „moneda națională își continuă prăbușirea” după ce cursul de referință anunțat de BNR a ajuns pe… Mai mult

Stiri

Compania Murfatlar SA, vândută pe bucăți de lichidatorul judiciar

Raluca Florescu

Crama Murfatlar și 370 de hectare de vie ale Murfatlar SA au fost scoase la vânzare pentru 10 milioane de euro, respectiv 3 milioane de… Mai mult

Stiri

Soțul șefei DIICOT, condamnat la 3 ani ani de închisoare cu suspendare – sentința nu este definitivă

Vladimir Ionescu

Fostul polițist Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, procuror șef DIICOT, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu suspendare. Hotărârea Tribunalului București nu… Mai mult

Stiri

Grupul Vișegrad respinge și noua formă a Pactului pe migrație

Iulian Soare

Cele 4 state europene care formează Grupul Vișegrad – Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia- resping și noul plan de gestionare a migrației prezentat miercuri de… Mai mult