Liderii Germaniei și Italiei s-au întâlnit miercuri la Berlin pe fondul unei crize guvernamentale și bugetare care se adâncește – totuși, de data aceasta problemele sunt la Berlin, nu la Roma.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni călătorește în capitala Germaniei, unde oficialii încă resimt consecințele unei hotărâri-bombă a Curții Constituționale care a produs ”o gaură” de 60 de miliarde euro în finanțele Germaniei, forțând înghețarea cheltuielilor bugetare.
Se pune în aplicare, în sfârșit, planul de acțiune italo-german
Giorgia Meloni și Olaf Scholz semnează un „Plan de acțiune italo-german” pentru cooperare strategică.
Este primul document de acest fel semnat de cele două țări în ultimii șapte ani, transmite Reuters.
În plan, Berlinul și Roma se angajează să intensifice dialogul regulat – de exemplu prin întâlniri ale miniștrilor lor de apărare și de externe – și să se coordoneze mai strâns cu privire la politicile cheie, în general.
Planul urmărește să stabilească o cooperare mai strânsă în materie de politică externă, apărare, energie și politici industriale, precum și probleme digitale și știință – urmărește să reflecte tratate de parteneriat franco-germane și franco-italiane similare și, prin urmare, să creeze un triunghi de aliați apropiați în centrul UE.
Meloni și Scholz urmăresc, de asemenea, o mai mare aliniere a pozițiilor înainte de summit-urile UE, potrivit unui oficial italian.
Summit-ul de miercuri va fi precedat de un forum de afaceri germano-italian.
Ulterior, ambii lideri se vor alătura summit-ului virtual al G20 organizat de Narendra Modi din India, la care este așteptat să participe președintele rus Vladimir Putin.
Acest plan de acțiune a fost lansat pentru prima dată în urmă cu aproape doi ani, dar a fost pus între paranteze după alegerea Giorgiei Meloni, când noul premierul italian s-a ciocnit cu Olaf Scholz pe tema migrației.
Aceste tensiuni au fost în timp atenuate, mai ales că și Germania a adoptat o linie mai dură în privința migrației, iar Giorgia Meloni a fost acceptată de colegii ei europeni ca lider cu care pot lucra.
Context relevant al întâlnirii Meloni – Scholz
Întâlnirea are loc, de asemenea, în timp ce țările membre – în frunte cu Franța, Germania și Italia – se luptă pentru a conveni reforma regulilor fiscale ale UE. Franța și Italia au făcut presiuni pentru reguli mai flexibile, care să acorde guvernelor mai mult timp pentru a-și reduce datoria, pentru a evita reduceri brutale bruște care le-ar împinge în austeritate. Chiar și Berlinul, altădată inflexibil, este acum sub presiune pentru a conveni asupra reformei fiscale.
Vechile reguli privind datoria, care impun reduceri rapide pentru orice țară care are datorii de peste 60 la sută din PIB, sunt programate să reintre în vigoare începând cu ianuarie, dar ar putea fi din nou amânate.
Motorul franco-german a început să scârțâie
”Motorul” franco-german, care a condus politica UE de zeci de ani, a început să scârțâie în ultimul timp, deși este mai necesar decât oricând, având în vedere multitudinea de crize cu care se confruntă uniunea, spun analiștii. Europa se confruntă cu creșterea migrației, tranziția către o economie cu emisii zero, războiul din Ucraina, o schimbare în relația cu China, iar acum și cu conflictul din Orientul Mijlociu.
Lipsa de chimie între președintele Macron și cancelarul german Scholz a îngreunat, de asemenea, misiunea ca ambele guverne să-și rezolve diferențele, spun diplomații.
O tentativă de reconciliere s-a produs în octombrie, când reprezentanți ai guvernelor din Germania și Franța au avut la Hamburg o reuniune de două zile.
***
