Cancelarul german Angela Merkel a respins cererile unor oficiali europeni de a accepta mai multă flexibilitate pentru fondurile de salvare a statelor din zona euro, dar a căzut de acord, împreună cu liderii Italiei, Spaniei şi Franţei asupra unui plan de creştere economică, relatează Bloomberg.
La un summit ce a avut la Roma, vineri, Merkel, premierul italian Mario Monti, preşedintele francez Francois Hollande şi cel spaniol Mariano Rajoy, au spus că vor face lobby pe lângă partenerii din Uniunea Europeană să accepte un plan de creştere în valoare de 130 de miliarde de euro sau aproximativ 1% din PIB-ul euroregiunii.
Liderii europeni au încercat s-o determine pe Merkel să nu se mai opună ideii de susţinere comună a datoriilor publice, prin emiterea de euro-obligaţiuni, şi să se concentreze mai mult pe creştere economică – soluţia pentru ieşirea din criza datoriilor. Ei vor să redacteze un plan pentru salvarea uniunii monetare pe care să-l prezinte la summitul de la Bruxelles, săptămâna viitoare, în contextul îngrijorărilor legate de băncile spaniole şi scăderea încrederii investitorilor.
“Vrem să fie foarte clar că vom face tot posibilul pentru a lupta pentru euro”, le-a spus Merkel reporterilor la Villa Madama din Roma. “Este nevoie să analizăm posibilitatea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă mult mai atent ca până acum, după ce am discutat deja foarte mult pe tema consolidării”, a explicat ea.
Înaintea reuniunii, Monti a făcut mai multe propuneri legate de o uniune bancară, printre care se afla cea privind un “supervizor” european şi un fond de garantare a depozitelor. De asemenea, a făcut presiuni ca naţiunile să renunţe la o anumite autonomie asupra bugetelor naţionale şi înfiinţarea unui mecanism de reducere a costurilor pentru ţările care îşi ating ţintele fiscale. Monti este, de altfel, de aceeaşi părere cu Hollande, că statele din zona euro ar trebui să-şi vândă împreună datoriile publice.
Întrebată la conferinţa de presă,de ce se opune ca fondul de salvare a zonei euro să contribuie direct la recapitalizarea băncilor spaniole, Angela Merkel a răspuns că “datoriile şi controlul merg mână în mână”. Ea a adăugat că nu poate fi de acord ca banii cetăţenilor germani să fie direcţionaţi către băncile spaniole, pentru că nu are “puteri de supraveghere” în acest sens. “Eu sunt cancelarul german, pot să spun asta băncilor mele: veţi avea aici mari probleme”, a precizat Merkel.
Hollande, care sprijină ideea emiterii de eurobonduri, a declarat că “în 10ani, când va exista o uniune, o integrare, eurobondurile vor fi un instrument util pentru Europa”, dar Merkel continuă să se opună acestei propuneri.
Liderii europeni au susţinut proiectul de relasare a fondurilor pentru Banca Europeană de Investiţii şi pentru finanţarea infrastructurii regionale. Cei patru lideri nu au dat însă detalii specifice legate de planul de creştere economică sau cum va fi acesta finanţat. Dar au ajuns la un acord privind continuarea demersurilor de impunere a unei taxe pe tranzacţiile financiare, care ar putea fi utilă în viitor pentru finanţarea ajutoarelor pentru bănci. Merkel, care susţine această taxă, dar numai la un nivel european mai larg, a cedat pe această problemă doar după ce opoziţia din Germania, condusă de social-democraţi, a cerut taxa în schimbul oferirii unui sprijin pentru Fondul Permanent de ajutorare din zona euro şi Pactul Fiscal, în Parlament, săptămâna trecută.
