Șaptesprezece țări europene au cerut vineri Comisiei Europene reguli mai stricte în UE pentru returnarea migranților ilegali în țările lor de origine, arată un document consultat de Reuters, cu o săptămână înainte de un summit la care migrația este foarte probabil să fie pe ordinea de zi.
Scrisoarea către Comisie a fost semnată de 14 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv Germania, Franța și Italia, și de trei țări care fac parte din spațiul Schengen – Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Majoritatea țărilor UE cer expulzarea rapidă a imigranților ilegali
Cererea vine după ce în mai multe state UE, electoratul a votat cu partidele care cer un control mai strict al fenomenului migrației ilegale.
„Mesajul cheie asupra căruia toți suntem de acord este un semnal clar către Comisie că avem nevoie de un sistem de returnare al imigranților din UE mai strict, cu obligații mai clare de cooperare din partea celor returnați și mai puțină interpretare din partea Curții Europene de Justiție”, a declarat un diplomat din unul dintre statele UE care a semnat scrisoarea spunea.
Semnatarii scrisorii susțin că reglementările actuale lasă prea mult loc de interpretare care permit judecătorilor să decidă, nu guvernele alese, a adăugat diplomatul, care a cerut să nu fie numit din cauza sensibilității subiectului.
Comisia Europeană nu a făcut niciun comentariu imediat, dar, având în vedere că migrația va fi un subiect major la alegerile parlamentare din Germania din septembrie 2025, subiectul va domina agenda noii Comisii, care probabil își va prelua mandatul în decembrie.
De asemenea, este posibil ca migrația să figureze pe agenda liderilor UE atunci când se vor întâlni pentru discuții în perioada 17-18 octombrie, după ce Germania a reintrodus controalele temporare la frontieră luna trecută. Premierul francez Michel Barnier a spus că Parisul va lua în considerare măsuri similare.
Guvernul de coaliție, de stânga, al Germaniei și-a înăsprit poziția față de migrație, după o creștere a numărului de sosiri și o creștere a popularității opoziției de dreapta, social-democrații situându-se la minime istorice.
Controale la granițe, expulzarea ilegalilor
Săptămâna trecută, alegătorii austrieci au acordat votul în proporție de peste 30% Partidului pentru Libertate, anti-imigrație, eurosceptic și prietenos cu Rusia.
La sfârșitul anului trecut, UE a convenit asupra unui nou set major de reguli privind împărțirea costurilor și responsabilităților legate de solicitanții de azil după un deceniu de discuții. Documentul, văzut de Reuters, susține că politica de returnare trebuie să fie mai eficientă.
„Oamenii fără drept de ședere trebuie să fie trași la răspundere”, se spune în scrisoare.
Astfel, se cere Comisiei să propună o nouă lege care să precizeze în mod explicit că un guvern poate reține un migrant ilegal care prezintă un risc pentru securitatea națională – o opțiune care a fost discutată din 2018, dar nu a fost încă adoptată.
De asemenea, se cere armonizarea digitală a gestionării cazurilor de azilanți, astfel încât toate țările să utilizeze același software. Acest lucru ar ajuta la identificarea și expulzarea rapidă a acelorași migranți ilegali care apar în diferite țări ale UE.
În cele din urmă, statele membre cer Comisiei să propună ca migranții să aibă obligația de a coopera cu autoritățile.
„Este deja o obișnuință acum ca procedurile de returnare să fie suspendate pentru că persoanele vizate nu cooperează pentru a fi identificate sau dispar de pe radar sau depun contestații în mod repetat”, a mai spus diplomatul.
Atentatul din Solingen – sirianul trebuia deportat în 2023 în Bulgaria
Trei persoane au fost ucise şi opt rănite în atacul comis în 24 august 2024 într-o piaţă din centrul oraşului Solingen, în timpul Festivalului Diversităţii, organizat pentru a sărbători 650 de ani de existenţă a localităţii. Într-o postare pe internet, organizaţia islamistă ISIS a revendicat atentatul. În postarea amintită atentatorul este calificat drept un „soldat” care a atacat o „adunare a creştinilor” pentru a se răzbuna pentru ceea ce se întîmplă cu musulmanii din Palestina.
Este cel de-al doilea atentat terorist din Germania asumat de gruparea ISIS. Primul a avut loc la Berlin, unde în preajma Crăciunului din 2016 islamistul Anis Amri a omorît 13 oameni.
Poliţia a arestat un sirian, în vârstă 26 de ani, autorul atentatul, imigrant ilegal și care a avea ordin de expulzare emis în 2023 dar se ascundea de autorități.
În urma atacului, opoziţia germană şi-a intensificat retorica anti-imigraţie, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), cerând oprirea imediată a primirii de refugiaţi din Siria şi Afganistan. Secretarul general al Partidului Social-Democrat german (SPD), Kevin Kühnert, a respins apelurile opoziţiei de opri imigraţia din Siria şi Afganistan.
„Răspunsul nu poate fi să le trântim uşa în faţă oamenilor care fug ei înşişi de islamişti pentru că sunt persecutaţi pentru modul lor de viaţă”, a explicat social-democratul. Poziție dezavuată însă de electoratul german.
***
Urmărește-ne pe Google News
