Guvernul german a anunțat declanșarea fazei a doua, de „alarmă”, a planului de urgență energetic, din cauza reducerii livrărilor de gaze rusești. În a treia fază guvernul ar prelua controlul distribuției, în care se poate raționaliza consumul, potrivit Reuters și Politico.
Alte 10 state UE sunt în starea de „alertă timpurie” privind aprovizionarea cu gaze – primul şi cel mai puţin sever dintre cele trei niveluri de criză prevăzute de reglementările UE privind siguranţa alimentării cu energie, a anunțat Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene.
„Riscul întreruperii complete este acum mai real ca niciodată”, a avertizat Frans Timmermans, care este responsabil cu aplicarea Pactului Verde european (Green Deal).
„Nu trebuie să ne păcălim: reducerea livrărilor de gaze este un atac economic al lui Putin asupra noastră”, declarase anterior ministrul german al Economiei, Robert Habeck.
Măsura luată de Germania este cea mai recentă escaladare a conflictului dintre Europa și Moscova după invazia rusă a Ucrainei, care a scos la iveală dependența blocului de aprovizionarea cu gaze rusești și a declanșat o căutare frenetică de surse alternative de energie.
Alarma din Germania și alerta celorlalți
În faza a doua a planului de urgență guvernul oferă credite de 15 miliarde de euro prin banca de stat KfW, pentru umplerea depozitelor de gaze, care sunt acum la nivelul de 56% .
Totodată va fi lansat un sistem de „licitaţie” pentru vânzarea gazelor utilizate în industrie, care, potrivit Berlinului, va contribui la reducerea consumului în acest sector puternic al ţării.
Autoritățile germane încearcă să evite un efect de tip Lehman Brothers în energie, potrivit Reuters. Lehman Brothers a fost banca de investiții al cărei faliment, în toamna anului 2008, a certificat intrarea în criza financiară și a produs o avalanșă în sistemul financiar global.
Rusia ar putea întrerupe complet gazul către Europa pentru a-și consolida influența politică, iar Europa trebuie să se pregătească, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
După ce a oprit complet livrările de gaze către Polonia, Bulgaria, Ţările de Jos, Danemarca şi Finlanda, ţări care au refuzat să plătească în ruble, săptămâna trecută Rusia a redus cu 40% fluxurile prin gazoductul Nord Stream 1, invocând probleme tehnice care ar fi fost agravate de absența serviciilor occidentale, în condițiile embargoului impus de Comisia Europeană.
***
Urmărește-ne pe Google News
