Bulgaria și Grecia resuscitează vechiul proiect al oleoductului între porturile Alexandroupolis pe țărmul grec al Mării Egee și Burgas pe țărmul bulgar al Mării Negre, iar România este invitată indirect să participe la continuarea conductei până la portul Constanța.
„Am început să discutăm reluarea proiectului oleoductului Burgas – Alexandroupolis şi prelungirea sa în nord până în porturile Varna şi Constanţa”, a declarat ministrul bulgar al Energiei, Rosen Hristov, la o conferinţă energetică la Atena, potrivit Ot.gr și Al Jazeera.
Aprovizionarea cu petrol din sud a Bulgariei ar urma să suplinească livrările rusești, care vor înceta peste doi ani, odată cu excepția de la embargoul UE. Conducta de 280 de kilometri ar urma să ocolească Strâmtoarea turcă Bosfor, unde tranzitul s-a scumpit exponențial.
Bulgaria are la Burgas rafinăria Neftochim, cu o capacitate anuală de prelucrare de 7 milioane de tone de petrol. Rafinăria este controlată de grupul rus Lukoil și livrează adeseori produse și României, mai ales motorină.
„Avem o derogare de doi ani care ne permite să continuăm să cumpărăm petrol rusesc, dar după acea ne vom confrunta cu probleme din cauza creșterii tarifelor de tranzit prin Bosfor”, a explicat Rosen Hristov.
„Sprijinim acest proiect” – s-a mărginit să spună ministrul elen al Energiei, Kostas Skrekas.
Sensul unei vechi proiect rusesc a fost inversat
Ideea conductei petroliere Burgas – Alexandroupolis a fost lansată în 1993 ca o modalitate de a livra țiței rusesc dinspre Marea Neagră, până în Marea Mediterană şi mai departe, pentru a evita Strâmtoarea Bosfor, încă de pe atunci aglomerată și scumpă.
Odată cu embargoul UE pe petrolul rusesc s-a inversat sensul livrărilor, mai ales că nu este suficientă aprovizionarea Bulgariei cu țiței kazah prin oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC). În plus, punctul final al CPC este portul rus Novorosiisk, de pe țărmul estic al Mării Negre, care a fost deja supus hărțuielilor rusești.
În anul 2007, Grecia, Bulgaria şi Rusia semnaseră un acord politic privind construirea oleoductului Burgas Alexandroupolis, prin care Rusia urma să livreze între 35.000 şi 50.000 de tone de petrol pe an.
Dar Bulgaria s-a retras din proiect în 2010, invocând îngrijorări ecologice, respectând, însă, opoziţia SUA faţă de dependenţa de petrolul rusesc, potrivit unor surse din industria petrolieră citate de Al Jazeera.
Oleoductul care să aducă petrol în direcția sud-nord a devenit urgent în contextul sancţiunilor occidentale impuse petrolului rusesc.
Competiția geopolitică în sud-estul Europei
Turcia a dat încă un motiv, în octombrie, pentru resuscitarea oleoductului Burgas – Alexandroupolis prin creșterea de cinci ori a tarifelor de tranzit petrolier prin Strâmtoarea Bosfor, până la 4 dolari pentru o tonă de petrol.
Și creșterea tarifelor va continua. În plus, întârzie din 2011 proiectul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, de construcție a Canalului Istanbul, paralel cu Strâmtoarea Bosfor.
Vechea rivalitate dintre Grecia și Bulgaria are acum un nou front: care să fie un hub energetic.
Prin Turcia trece gazoductul transanatolian (TANAP) care ajunge în Europa prin Grecia și prin gazoductul transadriatic TAP.
Turcia joacă și cartea gazelor rusești, dar și Grecia merge pe varianta gazelor lichefiate (GNL) prin terminalele din Alexandroupolis, de unde acestea ar urca în Bulgaria și mai sus prin Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB). În paralel, Turcia devine noua rută sudică a Rusiei.
În acest context, regiunea greacă a Traciei de Vest a devenit o alternativă viabilă la Bosfor.
***
