Pe măsură ce Europa începe să depășească primul val al pandemiei și să absoarbă șocul unui număr de decese care a depășit 100.000 la nivel continental, etapa pompieristică de abordare a crizei se încheie.
Urmează producerea unui vaccin, însă identificarea acestuia și, mai ales, producerea lui în miliardele de doze necesare lumii are un orizont de timp cuprins între 9 și 18 luni, spun toți experții.
În aceste condiții, regulile de distanțare socială se vor păstra în viitorul apropiat, devenind tot mai clar că viitorul ne rezervă noi modificări – și nu în bine- ale modului de viață.
O analiză Politico Pro arată că aceste schimbări vor exacerba inegalitățile sociale. Argumentele publicației:
Generația pierdută
Un prim exemplu: școlile. Acestea au fost închise la debutul pandemiei, majoritatea statelor având acum planuri de redeschidere, dar multă lume avertizează că al doilea val al pandemiei poate lovi la toamnă, aceste planuri pot fi rapid anulate. În concluzie, nu există o certitudine legată de momentul în care o întreagă generație de tineri va putea reveni la sistemul clasic de educație.
Indiferent de nivelul în care copii se află în procesul educațional (de la grădiniță la universitate), virusul a generat probleme în momentul în care procesul s-a mutat în online, în special celor din familii dezavantajate, care nu dețin computer sau laptop.
Reducerea locurilor de muncă
Greutățile economice ale blocajului economic afectează, în primul rând, acele sectoare cu salarii mici decât pe cele cu salarii mari.
Ultima categorie deține angajați care pot lucra de la distanță, lucru pe care muncitorii, chelnerii sau frizerii nu-l pot face.
(Citiți și: ”Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)
Ian Mulheirn, fost angajat guvernamental britanic li actual membru al think-tankului Institute for Global Change, înființat de Tony Blair, crede că doar muncitorii super-calificați își vor regăsi locurile de muncă intacte, în vreme ce industriile care se bazează pe forță de muncă mai slab calificată vor trebui să își restructureze activitățile.
În pericol sunt întregi zone din servicii și turism, care vor fi în blocate de restricții pe termen mai lung decât alte sectoare. Mai mult, date oficiale din Suedia, acolo unde restricțiile au fost froarte slabe, arată oricum o schimbare a comportamentului de consum al populației indus de pandemie: barurile și restaurantele funcționează la 50% din capacitate chiar dacă nu sunt restricții.
Bomba cu ceas din Sănătate
Criza financiară precedentă a generat o relativă austeritate care a contribuit la blocarea îmbunătățirii speranței de viață spune Michael Marmot, profesor de epidemiologie la University College din Londra, care a urmărit efectele negative în domeniu ale crizei din 2009.
Profesorul britanic este convins că efecte similare va produce și pandemia de coronavirus. ”În anul în care s-a prăbușit Lehman Brothers, economia globală s-a redus cu 0,1%. Astăzi, proiecțiile arată o scădere de 3%, este imens. Pe termen scurt, asta va adânci inegalitățile sociale, inclusiv în sănătate”, afirmă Michael Marmot.
Problema care deja e semnalată de rapoarte: o serie întreagă de afecțiuni nu au primit diagnostic, tratament sau intervenție chirurgicală din cauză că, pe de-o parte, oamenii amână nepermis controlul medical gândindu-se la riscurile coronavirus, iar pe de altă parte sistemele de sănătate par în primul rând preocupate de răspunsul la coronavirus.
Decalaje globale
În plan general, o preocupare intensă pentru Catherine Rhodes, director executiv al Centrului pentru Studii ale Riscurilor Existențiale din cadrul Universității Cambridge, este legată de adâncirea inegalităților internaționale ca efect al impactului mai amplu al coronavirus asupra statelor sărace.
”În Europa, lucrurile par destul de simple, vorbim firesc de distanțare socială, de ajutoare guvernamentale. Să ne imaginăm cum ar fi dacă nu am avea resurse…”, afirmă Catherine Rhodes.
Alte întrebări ridicate: ”Așteptăm cu înfrigurare un vaccin, dar nu am lămurit principii foarte importante- când îl vom avea, cât și cui va fi distribuit? Vaccinarea va fi gratuită? Când și în ce condiții va ajunge un vaccin în țările sărace?”
Politica inegalității
Prind latura macroeconomică, întrebarea imediată este legată de durata în care vor fi aplicate actualele măsuri extraordinare de către state sau de către Comisia Europeană. Având în față perspectiva din ce în ce mai clară a implicării masive a statului în economie, în ce moment și cum decid guvernele ce companii trebuie salvate?
Dacă granițele rămân închide încă o perioadă, cât timp sectoarele ospitalității pot fi susținute din taxele contribuabililor?
Uniunea Europeană este o formă de asociere în care statele au ultimul cuvânt de spus în ceea ce privește politicile interne, iar mebri UE au puteri economice diferite, or asta înseamnă că țările pot suporta diferit costuri neprăvăzute.
Modul în care efectele coronavirus va modela politica în lunile și anii următori este, poate, cea mai mare și mai necunoscută. Economiile traumatizate și societățile inegale s-au dovedit teren fertil în ultimul deceniu pentru mișcări politice neprevăzute: Trump, Brexit, populism european în creștere.
