vineri

29 martie, 2024

5 noiembrie, 2020

Ministerul Economiei ar fi mulțumit dacă exploatarea gazelor naturale în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră ar începe chiar și  în 2025, potrivit unei declarații a secretarului de stat Dan Dragoș Drăgan

„În acest moment, Romgaz evaluează posibilitatea de a participa împreună cu Petrom, decizia finală urmând să se ia în cursul anului viitor. Dorinţa noastră este ca această exploatare să înceapă până în 2025 şi să avem anii următori impactul pozitiv asupra pieţei de gaze din România„, a spus Dan Dragoș Drăgan la Forumul Gazelor Naturale, organizat joi de Financial Intelligence.


Începerea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră depinde de modificarea Legii Offshore, ale cărei prevederi (mai ales fiscale) au fost considerate inacceptabile de Exxon Mobil și OMV Petrom, companiile care au luat în concesiune perimetrul.

Decizia finală de investiție în exploatarea Neptun Deep nu a mai fost luată, Exxon Mobil a decis să-și vândă particpația, iar Statul Român încearcă să intre în joc prin Romgaz.

O întârziere perdantă

Legea offshore modificată ar putea intra în vigoare în cel mult câteva luni, dacă alegerile vor duce la o configurație parlamentară favorabilă.

Faptul că oficialii Ministerului Economiei nu exclud întârzierea începerii exploatării până în 2025 denotă dificultățile refacerii consorțiului de concesionari, în condițiile în care piețele gazelor naturale trec printr-o perioadă dificilă care s-ar putea prelungi.


„Este nevoie de un echilibru între încurajarea investitorilor și interesele statului privind valorificarea rezervelor (…) Fereastra de oportunitate s-a îngustat considerabil pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, acum măcar să mai poată fi valorificate (…) Cred că undeva la începutul lunii martie să avem un proiect de lege aprobat”, a spus deputatul Cristina Prună, vicepreședinte USR, la aceeași conferință.

De anul trecut, de când Exxon Mobil şi-a anunţat intenţia de a se retrage din proiect, prețurile pe piața piața gazelor mai întâi au scăzut, apoi s-au prăbușit odată cu erupția pandemiei coronavirus.

Pe de altă parte, în strategia energetică a Uniunii Europene gazele mai joacă doar un rol de tranziție spre energia regenerabilă.

(Citiți și: „Frans Timmermans: Proiectele noi pentru gaze nu vor mai fi finanțate de UE dacă întârzie tranziția către regenerabile”)

Rezervele zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră sunt estimate la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze, adică de 4 – 8 ori mai mult decât producția anuală actuală a României.

La începutul lunii octombrie, Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat că instituţia pe care o reprezintă a elaborat un draft de modificare a Legii exploatărilor petroliere offshore, convenit cu investitorii din Marea Neagră, pe care îl va lansa în dezbatere publică înainte de alegeri, dar care va fi aprobat de următorul Parlament.

Dintre prevederile actualei legi cu care companiile petroliere nu au fost de acord se remarcă:

  • minim jumătate din gazele extrase să fie vândute pe o bursă din România;
  • pragul de deducere a investiţiilor din impozitele datorate de maxim de 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, prag considerat restrictiv de companiile petroliere;
  • obligația ca „25% din numarul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor” să fie de cetățenie română și să aibă rezidența fiscală în România.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: