marți

19 martie, 2024

7 iulie, 2019

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin.

Mediul de afaceri așteaptă, însă, și o viziune coerentă și stimulatoare și și din partea statului sau a partenerilor financiari, și mulți cred că le lipsesc informațiile relevante despre potențialele piețe.

Pe de altă parte, exportatorii români par a traversa o perioadă de stagnare, presați de problemele legate de forța de muncă, dar și de dificultatea de a se menține competitivi într-un context marcat de creșteri ale costurilor de producție și ale costurilor legate de angajați.


În ceea ce privește pasul următor, respectiv trecerea de la export la deschiderea de sucursale peste hotare, datele arată că România are rezultate mai mult decât modeste în ceea ce privește investițiile realizate în străinătate.

Indicatorul folosit de Eurostat pentru a măsura importanța relativă a investițiilor românești de peste hotare este de doar 0,3% din PIB în cazul României, în condițiile în care pentru Ungaria depășește 130% din PIB.

În acest context, România are semnificativ mai puțini campioni regionali decât statele vecine. Companiile poloneze, maghiare sau cehe care operează la nivel local sunt de multe ori chiar lideri în industriile în care activează. Potențial există, însă, în special în zona de e-commerce.

Internaționalizarea afacerilor prin e-Comerce

Odată finalizată fuziunea cu liderul pieței de comerț online din Ungaria, eMAG va avea cinci noi piețe de desfacere în regiune (Croația, Slovenia, Austria, Cehia și Slovacia), la care se adaugă piețele pe care activează deja, respectiv România, Ungaria, Polonia și Bulgaria.


Strategia de dezvoltare pe aceste noi piețe se va baza pe platforma Marketplace, motorul creșterii din ultimii ani.

Pe Marketplance își desfășoară activitatea circa 16.350 de comercianți, ținta eMAG fiind de a ajunge la 40.000 în 2020. Aceasta va fi baza dezvoltării companiei în noile piețe, dar și oportunitate pentru IMM-urile locale listate de a face primul pas către internaționalizare.

Peste o mie dintre sellerii de pe Marketplace au reușit să depășească granițele, generând plus valoare atât pentru platforma care îi găzduiește, dar și pentru businessurile proprii.

Peste o mie de selleri români vând azi pe eMAG Marketplace în Bulgaria, Ungaria și Polonia. Împreună aceștia au generat 200.000 de comenzi și vânzări cumulate de zece milioane de euro în 2018”, spun reprezentanții eMAG pentru cursdeguvernare.ro.

Compania se așteaptă ca vânzările acestora să ajungă la 25 de milioane de euro în acest an.

Datele BNR arată sectorul de comerț are o pondere marginală în exporturile României, dar reprezintă aproape 40% din importuri.

”Pentru a stimula și susține vânzările cross-border ale sellerilor români, avem în plan să automatizăm fluxul logistic, astfel încât generarea notei de expediere a coletului de către curierii care livrează în aceste țări să se realizeze tot din platforma eMAG Marketplace, fără niciun alt efort suplimentar din partea sellerilor”, spun reprezentanții companiei.

Printre categoriile de produse cele mai vândute se numără articolele de bricolaj, decorațiuni, produse pentru casă și grădină, electronice și electrocasnice, IT și cele pentru sport și activități outdoor.

Performanțele firmelor de export

Exportatorii și-au crescut producția cu 13% în ultimul an, însă această evoluție nu s-a reflectat în profitabilitatea companiilor, reiese dintr-o analiză a Băncii Naționale a României (BNR).

Disponibilitatea forței de muncă bine pregătită reprezintă cea mai mare problemă a acestora, în vreme ce costurile legate de aceasta, dar și de producție, cele mai importante provocări în calea dezvoltării afacerilor.

Banca centrală notează un avans semnificativ al creditelor în valută consemnat în rândul exportatorilor, de 19%, dar și o creștere de 4% a datoriei externe pe termen mediu și lung, situație care relevă ”necesitatea unei monitorizări atente”, în contextul în care rata de neperformanță a firmelor care exportă a crescut cu două puncte procentuale în februarie anul acesta, la 7,1%.

Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, atât exporturile cât și importurile sunt realizate cu precădere de firmele din sectorul industriei prelucrătoare (82%  în cazul exportatorilor și 55% în cazul importatorilor).

Sectorul comerț este reprezentat marginal în ceea ce privește valoarea bunurilor exportate (10%), în schimb au o contribuție semnificativă în importurile de bunuri (38% din valoarea bunurilor importate).

O clasificare a fluxurilor comerciale cu exteriorul de bunuri după gradul de tehnologie încorporat al produselor arată că acestea sunt dominate de firmele din categoriile medium high-tech și high-tech, acestea generând 55% din exporturi și, respectiv, 51 la sută din importuri.

Nevoile firmelor românești în procesul de internaționalizare

Trei sferturi (74%) dintre antreprenorii români vor ca statul să se implice, prin instituțiile de profil, în promovarea peste hotare a firmelor autohtone, iar mai mult de jumătate dintre companii (59%) afirmă că au nevoie de acces la informații de business din piețele țintă, arată un studiu al Start-Up Bridge, proiect de internaționalizare al Fundației Romanian Business Leaders (RBL), realizat de GfK România.

De asemenea, 72% dintre antreprenorii români își doresc sprijin pentru internaționalizare prin mecanisme finanțate din fonduri europene, iar 57% se așteaptă ca băncile să ofere suport în procesul de internaționalizare. Tot statul poate stimula internaționalizarea prin beneficii fiscale, consideră oamenii de afaceri.

Printre barierele interne semnalate se numără menținerea unor prețuri competitive și concurența puternică din piață țintă, în timp ce lipsa sprijinului din partea statului român, birocrația din România și necunoașterea legilor din țara țintă sunt cele mai semnificative bariere externe enunțate de fondatorii români în procesul de internaționalizare.

În ceea ce privește motivele importante pentru care antreprenori români se internaționalizează, 45% dintre firme s-au dezvoltat extern datorită oportunității de asociere cu un partener din piața țintă, iar 37% dintre antreprenorii români s-au internaționalizat în vederea  atragerii unui investitor.

Investiții peste hotare

Cu doar 461,1 milioane de euro în 2017, România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește valoarea investițiilor străine realizate în alte țări din UE. 2017 a înregistrat un regres din acest punct de vedere, în contextul în care în 2015 și 2016, valoarea s-a apropiat de un miliard de euro.

Antreprenorii din Bulgaria au realizat, în 2017, investiții străine directe de 1,2 miliarde de euro în UE, potrivit datelor Eurostat (Direct investment abroad – DIA). Cehia a înregistrat investiții de peste 21 de miliarde de euro, Polonia de 17,3, iar Ungaria de aproape 30 de miliarde.

De altfel, Ungaria este cel mai bine poziționat stat din regiune în ceea ce privește internaționalizarea afacerilor. Indicatorul folosit de Eurostat pentru a măsura ”importanța relativă (și evoluția) a nivelului investițiilor directe deținute de companii autohtone în afara granițelor” este de 131,2% din PIB în cazul Ungariei, în vreme ce pentru România este de doar 0,3% din PIB. Experții Eurostat precizează că datele includ și așa-numitele ”Entități cu scopuri speciale” (SPE), care găzduiesc fonduri în tranzit și care explică de ce acest indicator este foarte ridicat în cazul anumitor state (Luxemburg – 7.245,7% din PIB).

Studiile realizate de banca centrală de la Budapesta arată că succesul înregistrat de statul vecin în ceea ce privește internaționalizarea afacerilor se datorează în mare măsură privatizărilor din regiune, dar și colaborării foarte bune dintre companiile maghiare și cele străine.

Companiile din Ungaria au început să investească sume substanțiale în afara granițelor începând cu jumătatea anilor ’90. În acea perioadă, numeroase companii de stat, dar și companii private afiliate unor multinaționale s-au implicat în procesele de privatizare din regiune. Printre campionii regionali creați în această perioadă se numără MOL, OTP Bank sau Richter.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: