Gaddafi acuză Al-Qaeda pentru revoltele populare din Libia. Liderul Muammar Gaddafi a declarat pentru televiziunea libiană de stat că droguri halucinogene au fost distribuite tinerilor pentru a-i incita să participe la manifestaţii. Între timp, în oraşele din jurul capitalei Tripoli, se duc lupte grele între forţele loiale lui Gaddafi şi opoziţie, cele două tabere încercând să preia controlul acestor zone. Un martor din Zawiya (50 km vest de Tripoli) a declarat că o unitate militară a atacat protestatarii cu mitraliere şi grenade cu aruncător. Nave şi avioane militare au fost văzute evacuând mii de europeni, care înceracă să scape din mijlocul războiului civil. Între 3.400-3.600 de cetăţeni europeni se află încă în Libia, 700 dintre aceştia nu doresc să plece, pentru că au fie cetăţenie dublă, fie interese puternice în Libia. Italienii sunt cei mai numeroşi, circa 1.000 de oameni aşteaptă încă să fie evacuaţi, urmaţi de bulgari cu 500 de persoane şi polonezii care sunt în jur de 350. Preşedintele SUA Barack Obama i-a telefonat omologului său francez Nicolas Sarkozy, premierului britanic David Cameron şi premierului italian Silvio Berlusconi, pentru a găsi o soluţie comună la criza din Libia. „Preşedintele şi-a exprimat îngrijorarea profundă în privinţa guvernului libanez care foloseşte violenţa ca răspuns la protestele paşnice, măsuri ce încalcă normele internaţionale şi orice standard de decenţă umană”, se arată într-o declaraţie de la Casa Albă. Se aşteapt[ decizia Rusiei şi Chinei în privinţa sancţiunilor economice aplicate Libiei, ce ar trebui votate de Consiliul de Securitate al ONU. (BBC News)
Compania Boeing a câştigat un contract de 35 miliarde de dolari cu Forţele Aeriene Americane. Producătorul de avioane Boeing şi rivalul său EADS au încercat aproape 10 ani să câştige contractul prin care vor fi furnizate 179 de avioane de alimentare în zbor. În tot acest timp, atât SUA, cât şi Uniunea Europeană, au făcut plîngeri referitoare la compania concurentă către Organizaţia Mondială a Comerţului, privind subvenţionarea ilegală. În ultimul deceniu, două alte tentative de a alege o companie câştigătoare au eşuat. Forţele Aeriene Americane îşi înlocuiesc flota actuală de avioane KC-135 Stratotanker, unele dintre ele datând din anii 1950. EADS are la dispoziţie 10 zile pentru a contesta decizia la Biroul Guvernamental pentru Contabilitate, un birou al Congresului, care se ocupă de disputele pentru contractele federale, dacă vrea să obiecteze faţă de decizia luată de armata SUA. (BBC News)
Alegeri parlamentare în Irlanda. Peste 3 milioane de alegători sunt aşteptaţi azi la urne în Irlanda, pentru a-şi alege parlamentarii, în primul scrutin electoral, anticipat, organizat după acordarea împrumutului de către UE şi FMI. Votul începe la ora 7 şi se termină la ora 22. În unele dintre insulele irlandeze votul a început miercuri. Sunt 566 de candidaţi care se luptă, în 43 de circumscripţii, şi 6.000 de secţii de votare, pentru 165 de locuri în Parlamentul irlandez (Dail Eireann). Irlanda a negociat anul trecut, în noiembrie, un pachet financiar de întrajutorare de 85 miliarde de euro din partea UE şi FMI. O cifră record de 233 de independenţi, incluzându-i aici şi pe cei din partidele mici, candidează în aceste alegeri, dintre care doar 85 (15%) sunt femei. Irlanda foloseşte sistemul reprezentării proporţionale pentru a alege parlamentarii şi nu metoda primlui de pe listă care ocupă postul, care este regula în majoritatea ţărilor europene. (BBC News)
Rusia îşi restructurează armata. Opt submarine nucleare, 600 avioane şi 1.000 de elicoptere, în valoare totală de 650 miliarde de dolari, ar urma să fie achiziţionate de armata rusă, până în 2020, pentru înnorirea dotărilor militare. O sută de nave de război ar urma să fie contractate, inclusive două transportoare de elicoptere, în plus faţă de cele două deja cumpărate din Franţa. Submarinele vor purta rachete Bulava, în ciuda eşecului înregistrat în testările recente. Analiştii spun că programele acestea ambiţioase ar fi eficiente dacă Rusia şi-ar moderniza şi recrutarea şi pregătirea militară a soldaţilor. În prezent, forţele armate ruseşti se află în proces de restructurare, urmând ca 2000.000 ofiţeri să fie daţi afară şi 9 din10 unităţi desfiinţate. Ministrul de finanşe a anunţat săptămâna trecută că bugetul pentru apărare se va tripla, de la 0,5% din PIB la 1,5% începând cu anul viitor. (BBC News)
Julian Assange va fi extrădat în Suedia. Fondatorul WiKiLeaks a pierdut procesul în care contesta decizia autorităţilor de a-l extrăda în Suedia, unde urmează a fi judecat pentru viol şi agresiune sexuală. Assange a contestat în justiţie decizia autorităţilor britanice, care l-au arestat în decembrie anul trecut, susţinând că dacă se întoarce în Suedia nu va avea parte de un proces corect. Judecătorul Howard Riddle a hotărât ca Assange să fie interogat în Suedia pentru acuzaţiile ce îi sunt aduse, respingând astfel plângerea sa, în care spunea că procurorul care a cerut arestarea şi extrădarea lui s-ar fi comportat ilegal şi nu ar fi fost calificat să emită mandat de arestare. Assange are la dispoziţie 7 zile pentru a face apel, în caz contrar ordinul de extrădare va fi pus în aplicare, automat, în 10 zile. (Guardian)
Italia cere fonduri europene pentru a face faţă afluxului de refugiaţi. Italia a cerut joi sprijin financiar din partea UE pentru a face faţă afluxului masiv de refugiaţi, în urma revoltelor din Libia. Vorbind la Bruxelles, la începutul unei reuniuni pe tema crizei actuale, ministrul italian de interne, Roberto Maroni, a spus că Italia nu poate fi lăsată singură să rezolve problema exodului. Ţările europene nordice au cerut, însă, ca abordarea acesti situaţii să fie una mai precaută, fiind nevoie de o estimare corectă a numărului refugiaţilor din Africa de Nord. Reprezentanţii ţărilor nordice spun că fondurile ce ar fi oferite Italiei, sau altor ţări aflate în această situaţie, ar trebui să fie proporţionale cu numărul refugiaţilor. Ei au arătat că numărul imigranţilor ilegali care au sosit pe insula Lampedusa, la câteva sute de km de coasta libiană, a scăzut dramatic. “În acest moment, nu am văzut nicio persoană care să vină din Libia în Europa”, a spus Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru afaceri interne. “Iar numărlu celor care au sosit din Tunisia a scăzut considerabil”, a precizat ea. Circa 30.000 de tunisieni şi egipeni au fugit din Libia, din faţa violenţelor din această ţară, în ultimele 72 de ore. Problema Italiei şi a Greciei este că sosirea unor imigranţi din Tunisia apare la un moment extrem de prost pentru cele două ţări, care se zbat să iasă din datoriile imense şi să facă faţă problemelor economice, iar ministrul Italian al apărării Ignazio La Russa a avertizat Europa să se pregătească pentru migraţie la scară biblică, din cauza revoltelor din Africa şi Orientul Mijlociu. (International Herald Tribune)
Putin critică politica energetică a UE şi susţinerea revoltelor din Africa şi Orient. Premierul rus Vladimir Putin, aflat în vizită la Bruxelles, a declarat, după o întâlnire cu preşedintele CE, Jose Manuel Barrosso, că revoltele din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu ar putea produce guverne ostile Occidentului şi a criticat politica energetică a UE. Putin a avertizat că politica anterioară a Occidentului a produs consecinţe neaşteptate pentru statele din Vestul Europei, amintind că liderul revoluţiei iraniene Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a bucurat, cândva, de sprijinul Occidentului, iar în Gaza insistenţa Vestului a dus la organizarea unor alegeri ce au propulsat la conducere gruparea Hamas. Comentariile lui Putin au fost făcute într-o conferinţă de presă combativă a celor doi lideri, după ce o duzină de miniştri ruşi au vizitat Comisia Europeană. “Liderul revoluţiei iraniene a trăit la Paris, s-a bucurat de sprijinul Vestului, dar acum întreaga comunitate occidentală se pronunţă cu fermitate contra programului nuclear iranian”, a spus Putin. „Vestul a promovat şi alegeri în Gaza, excelent, doar că atunci când gruparea Hamas a câştigat, Vestul a declarat că este vorba de o formaţiune teroristă”, a mai spus liderul rus, minimalizând însă pericolul ridicării unui val de islamism radical în Caucaz. Putin şi Barrosso s-au contrazis şi pe problema impactului politicii europene de energie asupra companiei ruseşti Gazprom.(IHT)
Urmărește-ne pe Google News
