FT / Economia zonei euro: Ce surpriză neplăcută se ascunde în spatele unei surprize plăcute?

Revenirea economică impresionantă înregistrată de Zona Euro a reprezentat una dintre surprizele plăcute ale anului 2017.

Economiști citați de Financial Times sunt îngrijorați însă că în acest an s-ar putea produce o altfel de surpriză.

Sondaje privind încrederea și datele de producție indică faptul că creșterea economiilor în primul trimestru din 2018 este probabil mai slabă decât se anticipase anterior.

Prognozele sunt deja revizuite în jos pe fondul temerilor că potențialul de recuperare ar fi atins punctul culminant și că tensiunile comerciale ar putea deteriora lucrurile în continuare.

”Esența problemei este că accelerarea economiei zonei euro s-a oprit. Este puțin probabil să revedem în 2018 tipul de creștere pe care am văzut-o în a doua jumătate a anului trecut”, afirmă Florian Hense, economist la Berenberg Bank. 

În ansamblu, Zona Euro a crescut cu 2,5% în 2017, cea mai rapidă rată din ultimii 10 ani, cel mai consistent ritm fiind înregistrat în ultimele șase luni ale anului.

Întrebarea la care economiștii caută răspuns este dacă încetinirea care a urmat este rezultatul unor factori unici sau începutul unei schimbări mai grave și structurale.

Cu ochii pe Germania: Cum merg lucrurile în Germania

Cheia trebuie căutată în indicatorii de performanță a Germaniei, motorul economiei Zonei Euro, responsabilă pentru aproape o treime din producția economică a regiunii.

Ancheta lunară efectuată în rândul managerilor de achiziții pentru procese de fabricație din zona euro – un indicator important al încrederii denumit ”Markit purchasing manager indices” – a urcat pe parcursul anului trecut. Dar de la mijlocul lunii ianuarie a tot scăzut: de la peste 60 de puncte în decembrie 2017,  la mai puțin de 57 în martie 2018.

Dacă indicele scade sub 50, atunci acesta semnalează debutul contracției producției.

În Germania, indicatorul ZEW, unul dintre cele mai monitorizați indicatori ai sentimentului economic al țării, a scăzut la un nivel maxim al ultimilor cinci ani în martie, din cauza temerilor că Europa va fi victimă colaterală în războiul comercial dintre SUA și China.

Producția industrială în Germania a scăzut, de asemenea, în februarie, cu cea mai mare marjă în doi ani și jumătate, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, în timp ce exporturile au scăzut cu 3,2% pe o bază ajustată sezonier față de nivelul din ianuarie – cea mai puternică scădere din august 2015 .

O serie de economiști consideră că scăderile sunt determinate de factori conjuncturali, alții le privesc ca fiind o reacție naturală după recenta creștere excepțională.

Chris Williamson, economist la IHS Markit, firma care compilează indicele managerilor de achiziții, a declarat: „Sentimentul meu este că încă vom asista o rată decentă expansiune.”

Opinia pare întărită de rezultatele unui sondaj realizat săptămâna trecută de Bloomberg, care arată că economiștii și-au redus relativ modest prognozele de creștere în acest an, de la 2,4% la 2,3%.

Previziunile de luna trecută ale BCE indică o creștere de 2,4% în 2018, urmat de 1,9% în 2019 și 1,7% în 2020.

Klaus Günter Deutsch, economist al BDI, lobbyist al mediului de afaceri, afirmă: ”Datele arată o ușoară descreștere a comenzilor, dar oricum acestea sunt la un nivel foarte înalt”.

Cu toate acestea, unii economiști sunt îngrijorați că mai mulți factori structurali ar putea inhiba creșterea viitoare. Unii sugerează că încetinirea s-ar datora faptului că redresarea economică rapidă nu a permis întreprinderilor germane să își crească capacitățile, mai ales că există un deficit aproape generalizat de muncitori calificați.

Și piețele de export devin tot mai dificile. Jörg Krämer, economist-șef la Commerzbank, a subliniat că competitivitatea bunurilor UE a fost afectată, în ultimele 12 luni, de aprecierea de 7% a monedei euro față de un coș de monede.

Un alt factor important este că impactul politicii de relaxare cantitativă a Băncii Centrale Europene începe să se estompeze, acum că achizițiile de active au fost reduse de la 80 miliarde de euro pe lună în 2016 la 30 miliarde de euro.

Responsabilii politicilor monetare de la BCE se vor întâlni joi pentru a discuta dacă semnalele de încetinire economică ar trebui să conducă și la reconsiderarea planului de lichidare a QE, politică garantată funcțional doar până în septembrie.

Aproape toate dezbaterile despre viitorul economic al regiunii sunt însă concentrate pe teama posibilelor prejudicii cauzate de războaiele comerciale în general, și în special de cel purtat acum între SUA și China.

Preocuparea este că un conflict comercial între Administrația Trump și Beijing ar putea afecta Zona Euro în mai multe moduri, declanșând protecționismul pe piețele de export ale producătorilor europeni, slăbind încrederea și afectând lanțurile globale de aprovizionare.

Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a atras atenția săptămâna trecută asupra posibilității ca aceste războaie economice să producă efecte în cascadă, inclusiv ”amenințări protecționiste, scenarii nefavorabile ale cursului de schimb și corecții abrupte ale piețelor financiare”.

El a cerut responsabililor să fie gata să decidă, la nevoie, schimbări rapide de politică monetară. Există deja economiști care consideră că BCE va amâna creșterea dobânzii, aflată în prezent la rată minimă record.