Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici

(Textul de mai jos e o sumă de fragmente dintr-unul din cele 7 articole care compun coverul (sectiunea 5, din cele 10 secțiuni) numărului 91… Mai mult›
01.03.2021
Productivitatea muncii în industrie, mai mică cu 4,2% în 2020. Creștere record pe final de an, dar efectivul de salariați a scăzut cu aproape 60 de mii

În 2020, productivitatea muncii în industrie a scăzut cu 4,2% față de anul anterior, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea anunțată initial pentru luna noiembrie… Mai mult›
01.03.2021
Nu doar datoria e problema, ci și prețul ei: 3 miliarde de euro dați pe dobânzi în anul 2020 și aproape 30 de miliarde de euro în ultimii 15 ani. Observații

România a cheltuit pentru dobânzile la datoria publică 3 miliarde de euro anul trecut și aproape 30 miliarde euro pe parcursul ultimilor 15 ani, potrivit… Mai mult›
28.02.2021
Inteligența artificială față cu democrația – sau despre Iluminismul 2.0 și reinventarea societății occidentale. Interviu cu Braden Allenby, profesor de inginerie și etică la Arizona State University

Textul de mai jos e o sumă de fragmente din interviul cu Braden Allenby – profesor de inginerie și etica tehnologiei la Arizona State University –… Mai mult›
28.02.2021
Frontex se retrage din Ungaria – Budapesta nu respectă o decizie a CJUE referitoare la imigranți
de Iulian Soare , 28.1.2021
Frontex, Agenția Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, a anunțat că își suspendă toate operațiunile din Ungaria pe motiv că guvernul maghiar nu respectă o decizie a Curții de Justiție a UE (CJUE).
Un purtător de cuvânt al agenției UE a confirmat oficial decizia instituției, arătând că operațiunile Frontex nu se pot desfășura decât dacă este respectată legislația europeană.
Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Inerne, a salutat decizia Frontex și a cerut Ungariei să înceteze operațiunile de returnare în Serbia a migranților care cer azil.
Decizia Frontex vine la aproape două luni după ce Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că practica de deportare a migranților, fără a examina individual fiecare caz, este ilegală.
Chiar și după decizia din 17 decembrie a CJUE, poliţia de frontieră ungară a obligat peste 3000 de migranţi să treacă graniţa în Serbia, fără a le permite să depună cereri de azil, declarase în urmă cu o săptămână Andras Lederer, reprezentant al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. El a apreciat că este vorba de „o încălcare făţişă a legii”. „Este revoltător că lucrurile continuă aşa”, a spus Lederer, potrivit Politico, preluată de Agerpres.
Ungaria a început deportările nediscriminatorii în toamna lui 2015, când guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis construirea unui gard metalic la frontiera cu Serbia. Autorităţile ungare susţin că deportările constituie respingeri ale cererilor de azil, în urma cărora poliţiştii de frontieră „escortează” „migranţii ilegali” la porţile din gard, pe unde pot intra în Serbia.
Premierul Viktor Orban a cerut permanent refacerea strategiei UE privind migrația ilegală, dar toate încercările UE de a reforma această politică au eșuat. Mai multe state membre UE, mai ales din sudul blocului comunitar, refuză să primească migranții din Orientul Mijlociu și nordul Africii.