Sute de mii de oameni participă la demonstrații de stradă în toată Franța, marile sindicate din transporturi, educație sau energie declanșând acțiuni majore de protest față de planurile nepopulare ale lui Emmanuel Macron de a crește vârsta de pensionare și perioada de cotizare la sistemul de pensii publice.
Potrivit The Guardian, marșurile au început devreme în Nantes și Nisa, în timp ce poliția anti revoltă a ocupat poziții în centrul Parisului înainte de o demonstrație programată pentru după-amiază.
Magazine cu vitrine baricadate, școli închise, transport suspendat
Negustorii din jurul Place de la République au baricadat ferestre și vitrine după ce autoritățile au avertizat despre posibile acte de vandalism.
Serviciile feroviare locale și regionale din Franța sunt aproape blocate, transportul public în orașe precum Paris a fost „foarte perturbat”, potrivit operatorilor de transport, iar o mare parte a liniilor de tren de mare viteză din întreaga țară nu funcționau.
Sindicatul principal al profesorilor a anunțat că 70% dintre profesorii din școlile primare sunt în grevă, multe școli fiind închise joi. Serviciile publice de radio și televiziune au fost, de asemenea, perturbate, difuzând muzică sau programe în reluare; multe teatre au fost închise. Producția de energie a scăzut.
Greva de 24 de ore și protestele anunțate în 200 de orașe sunt primul mare test pentru Emmanuel Macron de la realegerea sa în funcție.
Emmanuel Macron a renunțat la ideea inițială: pensie după 65 de ani
Miza celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron este de a-i convinge pe francezi să lucreze mai mult – și să cotizeze pe măsură – pentru pensiile lor.
Guvernul său propune creșterea vârstei oficiale de pensionare, de la 62 de ani, cea mai mică dintre toate țările importante din Uniunea Europeană, la 64 de ani până în 2030 și ca oamenii să contribuie mai mult pentru a primi o pensie completă – 43 de ani în loc de 41,5, până în 2027 în loc de 2034.
După luni de discuții cu sindicatele, patronatele și partidele, Emmanuel Macron a renunțat la angajamentul electoral inițial de a urca vârsta de pensionare la 65 de ani.
Sistemul public de pensii al Franței nu e sustenabil: deficit 5 mld euro pe an până în 2030
Președintele Macron a preluat această poziție nepopulară, dar necesară din punct de vedere politic pentru a face economia franceză mai competitivă.
Prim-ministrul Élisabeth Borne a negociat un acord cu partidul de centru-dreapta Les Républicains pentru a asigura o majoritate parlamentară proiectului de lege.
În negocieri a oferit ”compensații”: o pensie minimă, de 1.200 de euro pe lună, pentru cei cu perioadă completă de contribuții, și pensionarea anticipată a celor care depun efort fizic sau a celor care au început să lucreze înainte de 20 de ani.
Dar cea mai mare provocare nu vine din parlament, ci de pe străzi. Sondajele de opinie arată că între două treimi și trei sferturi dintre alegători dezaprobă reforma pensiilor propusă de Macron.
Premierul Élisabeth Borne spune că reforma este esențială pentru a salva sistemul public de pensii.
Fără nicio schimbare, chiar și în cel mai optimist scenariu, sistemul va avea un deficit de 5 miliarde de euro pe an până în 2030.
Cheltuielile cu pensii ale Franței reprezintă 15,9% din PIB, peste media UE de 13,6%.
***
