Francezii propun României 10 idei pentru dezvoltarea sistemului energetic

Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) şi Secţia română a Consilierilor pentru Comerţ Exterior ai Franţei, împreună cu Ambasada Hexagonului, au propus, miercuri, 10 măsuri autorităţilor române pentru dezvoltarea sistemului energetic din România.

Măsurile sunt cuprinse într-o Carte Albă a energiei, întocmite de francezi.

1. Stabilirea unui contract tip de gestionare a energiei la nivelul clădirilor. Practică folosită în Uniunea Europeană, contractul tip de gestionare a energiei se încheie între proprietarul şi administratorul clădirii şi stabileşte: nivelul de performanţă energetică a clădirilor în timp; angajamentele reciproce pentru atingerea acestor obiective (modernizare instalaţii, confort termic, etc); bonusurile şi sancţiunile dacă economia de energie propusă a fost realizată sau nu. Avantaje: creşte eficienţa energetică a clădirilor, concomitent cu reducerea consumului de energie şi implicit a facturilor platite de consumatorul final (în România, consumul mediu de energie din locuinţe este de 390 KWh/m²/ an, comparativ cu media europeană de aproximativ 220 KWh/m²/an); scade consumul de combustibil; se diminuează emisiile de gaze cu efect de seră; creşte nivelul de siguranţă a instalaţiilor; se dezvoltă profesionalismul în acest sector (investiţii, oportunităţi de afaceri, formare profesională, noi meserii, noi locuri de muncaă); contribuie la securitatea şi independenţa energetică a ţării.

2. Construirea unui program operaţional dedicat eficienţei energetice a clădirilor. România a aderat la obiectivele UE privind reducerea consumului de energie cu 20% până în 2020. Potrivit normelor europene, România poate să creeze un program operational, prin care să aloce 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (359 milioane de euro până în 2013) pentru proiecte privind creşterea eficienţei energetice a clădirilor. Avantaje: finanţare pentru proiecte de modernizare a clădirilor noi şi vechi, pentru a le creşte eficienţa energetică; dezvoltare surse alternative de energie; reducerea emisiilor şi a consumului de gaz, conform normelor europene; diminuarea costurilor cu energia; dezvoltarea sectorului energetic; contribuie la securitatea şi independenţa energetică a ţării.

3. Dezvoltarea cogenerării de înaltã eficienţă printr-un program national de modernizare a centralelor de producţie de energie termică în cogenerare. Cogenerarea este un sistem de producere a energiei electrice şi termice cu randament global (electricitate şi căldură) de peste 75%. România este a treia piaţă din Europa în ce priveşte sistemele centralizate de încălzire urbană, dar 96% din reţelele de termoficare urbane sunt într-o situaţie economică şi tehnică deficitară. România are aproximativ 30 de instalaţii majore de cogenerare în stare de funcţionare, amplasate în cele mai mari 30 oraşe din ţară, şi aproximativ 100 de reţele de termoficare. Cea mai mare parte a acestor instalaţii sunt învechite. Soluţiile sunt: un program national care să se stabilească strategic investiţiile necesare modernizării centralelor, pentru a asigura o distribuţie echilibrată a energiei; introducerea unui bonus de cogenerare; lansarea de catre autoritatile locale a licitaţiilor publice pentru delegarea gestiunii integrate a acestor sisteme (producţie – transport – distribuţie) prin contracte de rezultat bazate pe indicatori de performanţă. Avantaje: scăderea facturilor, diminuarea consumului de combustibil şi a emisiilor de gaze; salvarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa calda si caldura, care sunt puse în pericol de debranşarea consumatorilor; asigurarea confortului termic inclusiv pentru categoriile defavorizate; contribuţia la securitatea şi independenţa energetică ale ţării.

4. Acordarea unei vizibilităţi pe termen lung investitorilor prin angajamente ferme şi de durată din partea autorităţilor publice. Investiţiile în domeniul energetic sunt pe termen lung (20-40 de ani). Pentru a câştiga încrederea investitorilor, autorităţile trebuie să dezvolte o viziune de durată şi transparentă, care să includă strategia în domeniul energiei; priorităţile; sursele de finanţare; stabilitatea cadrului reglementar; transparenţa relaţiilor parteneriale. Alte elemente care favorizează investiţiile: organizarea de licitaţii la nivel local care să impună performanţa în administrarea reţelelor de energie; actualizarea preţurilor la gaze şi electricitate; plata datoriilor; dezvoltarea unei burse de energie la Bucureşti.

· Avantaje: investiţii de miliarde de euro, cu efecte secundare în alte domenii economice; modernizarea infrastructurii energetice; relansarea economiei; creare de locuri de muncă; reducerea consumului şi a facturilor prin dezvoltarea unor sisteme performante energetic; contribuie la securitatea şi independenţa energetică a ţării.

5. Reunirea autorităţilor de reglementare a sistemelor de încălzire într-o singură entitate. În locul celor patru ministere şi două autorităţi de reglementare cu atribuţii în domeniul energiei, ar fi nevoie de comasarea responsabilităţilor statului, pe de o parte, şi a autorităţilor de reglementare, pe de altă parte, într-o singură entitate tutelară şi o singură entitate de reglementare. Măsura este în conformitate cu normele europene. Avantaje: simplificarea operaţiunilor, ceea ce va încuraja investiţiile; coerenţa legislativă; coerenţa în stabilirea priorităţilor strategice.

6. Definirea, împreună cu operatorii de reţele electrice şi cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a tendinţelor sistemului energetic, esenţiale pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Conform Directivei 2009/28/ CE, România are nevoie urgent de stabilirea, în mod transparent, a regulilor specifice referitoare la energiile regenerabile. Directiva prevede să se specifice modul în care se repartizează între investitori şi operatorii reţelelor costurile aferente adaptării reţelelor electrice care preiau energia eoliană Pentru a garanta siguranţa şi echilibrarea reţelei, este necesară definirea unui plan de dezvoltare a sistemului energetic. Avantaje: dezvoltarea de investiţii majore şi de lungă durată în domeniul energiei regenerabile; creşterea siguranţei reţelei electrice; consolidarea independenţei energetice; reducerea poluării; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea infrastructurii locale, cu precădere în zone care nu au în prezent resurse economice (estul şi sud-estul ţării pentru energia eoliană); îndeplinirea obiectivelor asumate la nivel european; competitivitate pe piaţa energetică.

7. Garantarea accesului transparent şi echitabil pentru operatori la gazele din producţie internă. Aproape 75% din consumul anual de gaz al României este asigurat din resurse interne. Preţul gazului de producţie internă este mai mic decât cel de pe plan european. În aceste condiţii, este necesar ca mecanismele de alocare a cantităţilor de gaze şi excepţiile avute în vedere la aplicarea acestora să se înscrie într-un cadru de nediscriminare şi de transparenţă, în concordanţă cu legislaţia europeană,

· Avantaje : un sistem echitabil va încuraja performanţa economică şi competitivitatea companiilor; va spori încrederea investitorilor şi nivelul investiţiilor, cu efecte pozitive asupra dezvoltării reţelelor şi creării de locuri de muncă.

8. Actualizarea standardelor de performanţă energetică pentru construcţiile noi şi pentru renovarea clădirilor pentru a reduce cu 30-35% decalajul României faţă de cerintele Directivei 2010/31/UE. România are standardele de performanţă energetică a clădirilor sub media europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, tendinţa este de a spori cerinţele în acest sens. România are nevoie să modifice normativul în construcţii pentru a impune o eficienţă energetică sporită pentru clădirile noi şi pentru lucrările de renovare. Avantaje: reducerea consumului de gaze şi de energie în general; reducerea poluării; reducerea facturilor cu energia; alinierea la standardele europene; creşterea confortului şi siguranţei clădirilor; dezvoltarea unor sectoare secundare, cum ar fi cel al producerii de material, sau cel al construcţiilor; crearea de locuri de muncă.

9. Elaborarea şi implementarea normelor de aplicare referitoare la energia regenerabilă în primul semestru al anului 2011. Pentru a atrage investiţii în domeniul energiilor regenerabile, este nevoie ca autorităţile române să completeze legislaţia secundară referitoare la acest sector. România va trebui să prezinte Comisiei Europene primul raport pe această temă până pe data de 31 decembrie 2011. Avantaje: Investiţiile în domeniul regenerabilelor se pot situa la 7-10 miliarde de euro în următorii zece ani. Aceasta înseamnă şi locuri de muncă, dezvoltarea unor comunităţi locale şi a infrastructurii locale, creşterea competitivităţii energetice a României, îndeplinirea angajamentelor europene; contribuie la securitatea şi independenţa energetică.

10. Transpunerea celui de-al treilea pachet de măsuri legislative cu privire la pieţele interne de energie electrică şi gaze naturale ale Uniunii Europene în legislaţia română, cu sprijinul operatorilor, în primul semestru al anului 2011. Cel de-al treilea pachet de măsuri legislative europene cu privire la pieţele interne de energie electrică şi gaze naturale trebuie să fie transpus în legislaţia fiecărei ţări membre a Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2011. Pentru directiva în domeniul gazului, a fost elaborat un text, în urma discuţiilor cu operatorii, acesta urmând să fie trimis Guvernului pentru adoptare. Pentru directiva privind electricitatea, discuţiile cu operatorii nu s-au finalizat încă. Avantaje: respectarea standardelor europene; creşterea competitivităţii şi a performanţei energetice; protejarea consumatorului; introducerea transparenţei şi echităţii în sistem, ceea ce va încuraja investiţiile şi crearea de locuri de muncă; creşterea securităţii energetice.