Sistemul de termoficare din Bucureşti are nevoie urgentă de investiţii în rețeaua îmbătrânită a RADET și în centralele electrotermice (CET).
„Mai mult de trei sferturi din conductele RADET au o vechime de peste 40 de ani şi „riscă să crape în această iarnă”, iar „CET-urile din Bucureşti sunt precum nişte bombe cu ceas”, spune o analiză a companiei de consultanță FRAMES.
Analiza estimează necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro.
Cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti „vor epuiza numărul de ore de funcţionare alocat în anul 2020, la fel ca şi CAF-urile nr. 1 şi 2 din CTE Bucureşti Sud. Practic, acestea nu vor mai putea funcţiona, în condiţii de siguranţă, după expirarea numărului de ore de funcţionare alocat”’, arată studiul citat
„Fără investiţii susţinute în următorii 4-5 ani, CET-urile vor mai putea produce maxim 370 Gcal/h în 2023 (Ciclul Combinat de la CTE Bucureşti Vest şi cele două CAF-uri de câte 100 Gcal/h), mult sub necesarul de energie termică al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de circa 1800 Gcal/h”.
Astfel că serviciul de furnizare în regim centralizat a energiei termice „va mai putea asigura apa caldă şi căldura doar pentru o mică parte din cele peste 560.000 de apartamente din Bucureşti şi 4.900 de instituţii racordate la reţea”, mai spune analiza citată.
În prezent, ELCEN produce agentul termic în centralele electrice de termoficare (CET) din Bucureşti (Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti), iar apa caldă şi căldura sunt distribuite de RADET printr-o reţea principală de 954 kilometri de conducte principale şi alţi 29663 kilometri de conducte secundare, către punctele termice şi apartamente.
Ambele societăţi, ELCEN şi RADET, se află în prezent în insolvenţă, iar Primăria Capitalei a decis de principiu, fără adoptarea de măsuri concrete până în prezent, să le preia sub umbrela Energetica SA, o nouă societate care se va ocupa cu producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea apei calde şi căldurii, prin intermediul căreia se va implementa astfel Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET).
Nevoia de investiții
Numai în cazul ELCEN, este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, „ investiţii fără de care producţia la nivelul scontat va fi sub semnul întrebării”.
,,Până în 2019, Primăria ar trebui să aloce:
- 5 milioane de euro pentru finalizarea investiției în cele două CAF-uri la CTE București Vest şi CTE Grozăvești,
- alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de ardere și a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE București Sud și nr. 2, 3, 4 din CTE București Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de NOx impuse de legislația de mediu în vigoare”.
Aceste măsuri ar putea prelungi durata de viață cu circa 8-10 ani
Planul de investiții la ELCEN vizează, totodată:
- construcția unei noi capacități energetice în ciclu combinat de circa 50 MWe și 35 Gcal/h, la CTE Grozăvești, de 51 milioane de euro, și
- demararea investițiilor pentru dezvoltarea unor capacități noi/retehnologizarea unor CAF în CTE Grozăvești, CTE București Vest, două CAF-uri din CTE București Sud, și implementarea unor unități noi, în ciclu combinat în CTE București Sud și CTE Progresu, cu investiții estimate la 83 milioane de euro.
În intervalul 2020-2030, Primăria ar trebui să investească peste 432 milioane de euro în:
- dezvoltarea unor capacități noi de producție de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE București Sud și CTE Progresu,
- construcția a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW și 170 Gcal/h (fiecare grup) în CTE București Sud și CTE București Progresu
- reabilitarea ciclului combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață.
,,Urmare a acestor investiții, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condițiile în care grupurile nr. 3 și 4 din CTE București Sud respectiv cele din CTE Progresu își vor înceta durata de viață”, arată analiza Frames.
Insolvența blochează fondurile europene
Investițiile în Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) ar însemna pentru Primăria Capitalei un efort investițional de peste 3 ori bugetul anual al orașului.
Fără aceste investiții, însă, „cei peste 1,5 milioane de bucureșteni racordați la RADET vor fi în pericol să rămână oricând fără apă caldă și căldură’’, explică analiștii FRAMES.
Pentru ca fondurile UE să devină principala sursă de finanțare „trebuie ca noua societate Energetica SA să prea frâiele sistemului, iar RADET și ELCEN să devină istorie”.
,,Dacă la ELCEN, situația este în prezent foarte clară – creditorii au aprobat planul de reorganizare și rămâne doar ca Municipalitatea să plătească datoriile și costurile preluării activității, la RADET există încă multe semne de întrebare”, spune studiul.
Primăria a alocat o serie de fonduri pentru activitățile urgente, de reparații, „însă este nevoie mai mult decât această acțiune de peticire a problemelor, asta mai cu seamă că din 2019, situația va fi și mai complicate, odată cu eliminarea subvențiilor generale”, arată analiza.
Mai există și varianta unei noi emmisiuni de obligațiuni ale Primăriei Capitalei.
Costul gigacaloriei – dublu din 2019
În prezent, bucureștenii plătesc doar o parte din costurile energiei termice. Potrivit datelor ANRE, din costul total de 387 de lei/Gigacalorie, preţul final plătit de populaţie este de doar 163 de lei/GCal, diferenţa fiind acoperită de Primărie, printr-o subvenţie generalizată.
,,Din 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, lege care ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 aprilie 2018, modul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociațiile de proprietari/locatari și, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureșteni ar urma să achite facturi aproape duble față de cele din prezent”, spun analiștii Frames.
Costurile ar putea fi și mai mari, în condițiile în care ELCEN a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o majorare a preţului de producţie al gigacaloriei cu aproximativ 10%, și nu este exclus ca, până în aprilie, costurile să mai crească.
La toate aceste pagubele provocate de pierderile din rețea, care au depășit 40%. Pînă acum, Primăria a reparat numai 53 de kilometri de conducte.
Urmărește-ne pe Google News
