Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Foreign Policy: Germania construiește pe tăcute mini-armate europene sub comanda sa

de Victor Bratu 22.5.2017

(Foto: FP)

Ideea constituirii unei armate europene răzbate periodic în media, o dată la câțiva ani, fiind dezbătură cu pasiune: fiecărui avocat al conceptului de apărare comună europeană i se opune cineva care vorbește de nepermise rivalități în interiorul NATO – scrie Foreign Policy, într-o analiză publicată luni.

Anul acesta însă, fără să facă prea multe valuri în presă, Germania și doi dintre aliații săi europeni- Cehia și România- au făcut un pas decisiv pe calea a ceea ce ar putea semăna cu o armată a UE reușind să evite bruiajul politic obișnuit: cele 3 state au anunțat (AICI- LINK) consolidarea cooperării militare.

Detalii ale deciziei sunt publicate luni de Foreign Policy:

În niciun caz, nu se pune problema ca întreaga Armată română să se alăture Bundeswehr, sau ca armata cehă să devină o divizie germană. Dar în lunile următoare fiecare țară își va integra câte o brigadă în cadrul forțelor armate germane.

Mai precis, Brigada 81 Mecanizată din România se va alătura Diviziei de Reacție Rapidă a Bundeswehr, iar Brigada a 4-a de Mobilizare Rapidă din Cehia, care a fost prezentă pe teatrele de operațiuni din Afghanistan și Kosovo, va deveni parte a Diviziei a 10-a de Blindate din Germania.

Imagine care însoțește anunțul, postat pe pagina Alianței Nord Atlantice, că Germania, România și Cehia au decis să își consolideze legăturile militare

Germania este la a doua mișcare de acest tip, anterior 2 unități olandeze fiind integrate Armatei germane: o brigadă a fost integrată Diviziei de Reacție Rapidă a Bundeswehr, alta a fost integrată în Divizia 1-a de Blidate germană.

Potrivit profesorului Carlo Masala, de la Universitatea Militară din Munchen, ”guvernul german arată că dorește să meargă pe drumul integrării militare”, chiar dacă alte state de pe continent nu sunt încă pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a vehiculat permanent ideea constituirii unei armate europene, dar reacțiile multor cancelarii europene nu au mulțumit Bruxelles-ul.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care Marea Britanie, oponent fățiș al acestei decizii, a decis să iasă din cadrul Uniunii Europene. Restul de 23 de state membre UE (excluzând Germania, Olanda, România, Cehia și Marea Britanie) nu reușesc să cadă de acord asupra modului în care ar putea arăta Armata UE sau ce structuri militare ar trebui cedate sub comandă europeană.

În luna martie 2017, UE a luat decizia înființării unui comandament militar comun (măsură amânată în urmă cu o săptămână din cauza opoziției Marii Britanii), dar corpul ar urma să se ocupe numai cu pregătirea misiunilor din Somalia, Mali și Republica Centrafricană și are o structură aprobată de doar 30 de persoane.

Există structurate și alte unități multinaționale, de exemplu Grupul de Luptă Nordic, o forță de reacție rapidă de mici dimensiuni, alcătuită din 2.400 de militari, din Statele Baltice, Olanda, Suedia, Finlanda și Forța Expediționară Comună Britanică- un noi de ”mini NATO”.

Dar în absența unor oportunități adecvate de desfășurare acest gen de echipe operaționale ar putea foarte bine să  nu existe. Însă sub conceptul Framework Nations Concept, Germania lucrează la un proiect mult mai ambițios: organizarea unei rețele de ”miniarmate” europene aflate sub comanda Armatei germane.

“Inițiativa s-a născut din slăbiciunea Bundeswehr. Germania a realizat că Armata are nevoie să umple niște goluri pentru a câștiga influență, politică și militară, în interiorul NATO,” afirmă Justyna Gotkowska, analist al Centrului de Studii Estice din Polonia.

”Golurile” de care vorbește Justyna Gotkowska sunt evidente statistic: în 1989, Germania Federală cheltuia 2,7% din PIB pentru Apărare, iar după anul 2000 aceste cheltuieli au scăzut la 1,4% din PIB. Între 2013-2015, cheltuielile cu Apărarea ale Germaniei au fost de 1,2% din PIB, departe de cota de 2% promisă NATO.

Lucrurile par să se schimbe din 2016, când guvernul a crescut cu 4,2% finanțarea Armatei, anul acesta fiind consemnată o creștere de 8% față de alocarea precedentă.

La capitolul Armată însă, Germania este încă departe de Franța sau Marea Britanie. Iar creșterea alocărilor pentru Apărare nu este ocolită de controverse în Germania, chiar ministrul de Externe Sigmar Gabriel afirmând recent că este ”complet nerealist” să crezi că Germania va atinge pragul de 2% alocat Apărării, cum cere NATO.

Germania poate nu are voința politică să își crească propriile efective armate, dar pune în aplicare planul de a împărți resursele sale cu state mai mici în schimbul utilizării trupelor acestora.

Pentru statele care au acceptat planul, acesta este modalitatea perfectă de a implica Germania în securitatea comună fără a declanșa dezbateri politicianiste pe tema expansiunii militare germane.

”Este o mișcare spre consolidarea independenței militare europene. Franța și Marea Britanie nu sunt disponibile pentru a lua inițiativa în ceea ce privește securitatea europeană. În cazul Marii Britanii e evident că va intra pe curs de coliziune cu UE, iar Franța- unul dintre greii Apărării- a fost permanent reticentă la alăturarea eforturilor multinaționale în interiorul NATO. Rămâne, deci, Germania”, afirmă Carlo Masala

Din punct de vedere operațional, ideea Germaniei de a creea unități binaționale este mult mai eficientă, în prinul rând pentru că acestea au caracter permanent (cele mai multe unități multinaționale au fost constituite până în prezent ad-hoc).

Esențial pentru partenerii Germaniei, acest gen de inițiativă le sporește ”greutatea” militară.

Până acum, micile armate create de Germania rămân inițiative la scară redusă, departe de dorita armată europeană. Dar este foarte posibil ca lucrurile să nu se oprească aici.

Mai ales că partenerii Germaniei sesizează beneficiile: pentru România și Cehia, cooperarea înseamnă că trupele lor vor avea același nivel de pregătire cu cel al militarilort germani, iar pentru Olanda a reprezentat recâștigarea unor capabilități pierdute (Olanda și-a vândut ultimele tancuri în 2011, dar Brigada 43 Mecanizată olandeză, parțial detașată în cadrul Diviziei 1 Blindate care este staționată în localitatea germană Oldenburg, folosește acum blindate germane, pe care le poate utiliza în caz de mobilizare alături de Armata olandeză).

Armata germană are în vedere o serie de alte parteneriate, spune Robin Allers, profesor german la Institutul norvegian pentru Studii în domeniul Apărării.

Și profesorul Carlo Masala spune că, de exemplu, statele scandinave, care deja utilizează un număr important de echipamente militare germane, pot fi candidații ideali pentru continuarea proiectului german.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.5.2017

Un raspuns

  1. BALEA ELENA
    22.5.2017, 6:58 pm

    Sunt interesata de analizele economice , sociologice , de politica pe care le publicati.Asadar de toate domeniile in care aveti in editorial, Apreciez articolele domnului Cristian Grosu.

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult