vineri

20 mai, 2022

Fond de rezervă pentru statele din zona euro: 500 miliarde euro * Proteste de stradă şi ciocniri cu poliţia în Iran, Bahrain şi Yemen * Egiptenii, iar în stradă, pentru salarii şi condiţii de muncă mai bune * Trei mari companii energetice britanice spionează activiştii de mediu * Avantaj Sarkozy, în disputa cu judecătorii * SUA şi NATO, îngrijorate de reducerea bugetelor pentru apărare din statele UE * Italia şi Malta vor summituri urgente pe problema imigranţilor africani * Presiuni asupra judecătorului din cazul magnatului rus Hodorkovski

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 februarie, 2011

Fond de rezervă pentru statele din zona euro: 500 miliarde euro. Miniştrii de finanţe europeni au căzut de acord să creeze un fond special permanent, pentru întrajutorarea statelor din zona euro, în valoare de 500 miliarde de eruo. Fondul, care se va numi Mecanismul pentru Stabilitate Europeană (ESM) va înlocui actualul Fond European pentru Stabilitate Financiară (EFSF), în valoare de 440 miliarde de euro. EFSF a fost înfiinţat anul trecut pentru a oferi sprijin ţărilor din zona euro. Acordul vine după o lună de aşteptare, fiind doar una dintre deciziile ce trebuie luate în privinţa funcţionării acestui mecanism. ESM va face parte dintr-un pachet complex de măsuri, pe care liderii europeni speră să-l stabilească, la final de martie, pentru a rezolva datoria din zona euro, care a umbrit financiar regiunea în ultimul an. Preşedintele miniştrilor europeni de finanţe, Jean-Claude Juncker, a declarat că s-a ajuns la un acord privind valoara fondului, dar modul său de funcţionare rămâne să fie stabilit ulterior. EFSF a fost o facilitate temporară, gândită până în 2013, cu un fond de 440 miliarde de euro la dispoziţie, din care putea împrumuta doar 250 miliarde, pentru a-şi putea reduce costurile de împrumut. (BBC News)

Proteste de stradă şi ciocniri cu poliţia în Iran, Bahrain şi Yemen. În Teheran, ca şi în alte oraşe iraniene, oamenii au ieşit pe stradă pentru a-şi striga nemulţumirile, în cea mai mare demonstraţie din decembrie 2009 încoace. Zeci de oameni au fost reţinuţi de poliţie, liderii opoziţiei au fost arestaţi, poliţiştii au folosit gaze lacrimogene, dar şi arme, o persoană fiind ucisă în ciocnirile violente ce au urmat, în centrul capitalei iraniene. Secretarul de stat american Hillary Clinton şi-a exprimat deja susţinerea faţă de protestatari, care au “aceleaşi drepturi precum cei din Egipt, pentru că Iranul trebuie să-şi deschidă sistemul politic”. Mii de oameni s-au adunat, luni, în Piaţa Azadi din Teheran, în semn de solidaritate cu revoltele populare din Tunisia şi Egipt. Ei au cântat: “Moarte dictatorilor!”, dar nu a durat prea mult până când forţele de ordine au tras cu gaze lacrimogene, iar poliţişti pe motociclete loveau oamenii cu bastoanele. Martorii spun că cel puţin trei persoane au fost rănite de gloanţe, alte zeci fiind transportate la spital din cauza bătăilor suferite. La lăsarea nopţii, sute de poliţişti au rămas pe străzile capitalei iraniene. (BBC News)

Egiptenii, iar în stradă, pentru salarii şi condiţii de muncă mai bune. Angajaţii din bănci, transport şi turism au demonstrat la Cairo, luni, după 18 zile de proteste neîntrerupte care au dus la răsturnarea de la putere a lui Hosni Mubarak. Într-o intervenţie televizată, armata a cerut de urgenţă egiptenilor să se întoarcă la muncă. Mai devreme, Piaţa Tahrir a fost golită de către forţele de ordine, dar sute de oameni s-au reîntors pe stradă. Sute de poliţişti au mărşăluit prin piaţă, clamând că armata e de partea poporului şi că îi onorează pe martirii revoluţiei. Ei spuneau că au fost forţaţi să acţioneze contra protestatarilor, în timpul demonstraţiilor antiguvernamentale. Militarii sunt însă detestaţi de mulţi egipteni de rând şi va mai trece o vreme şi va trebui mai mult efort, pentru ca relaţiile să se normalizeze. Mulţi dintre miile de protestatari din piaţă au părăsit străzile, duminică, după ce armata a anunţat că a preluat puterea, că va dizolva parlamentul şi va suspenda constituţia. (BBC News)


Trei mari companii energetice britanice spionează activiştii de mediu. Potrivit unor dezvăluiri făcute de presa britanică, trei producători gigant de energie, E.ON, Scottish Resources Group şi Scottish Power, au angajat private de firme de securitate şi strângere de informaţii, pentru a monitoriza în secret activitatea ecologiştilor. Documentele dezvăluite presei arată că proprietarul respectivei firme de securitatate, Rebecca Todd, le-a prezentat rapoarte directorilor executivi ai companiilor energetice despre planurile ecologiştilor, după ce le-a spart activiştilor căsuţele de mail. Ea a instruit un agent să participle la întâlnirile activiştilor şi l-a învăţat cum să se împrietenească cu ei. Dezvăluirile au venit după ce şefii poliţiei au fost acuzaţi că se înfiltrează sub acoperire în rîndul protestatarilor, pentru a le cunoaşte mişcările. Pentru a-şi repara imaginea, aceştia au spus că există mai mulţi spioni ai companiilor, în rândul manifestaţilor ecologişti, decât poliţişti sub acoperire. (Guardian)

Avantaj Sarkozy, în disputa cu judecătorii. Un raport al Ministerului justiţiei îi dă dreptate preşedintelui Franţei, în disputa cu magistraţii. Şeful statului francez a dat naştere, prin comentariile sale, săptămâna trecută, unor mişcări de proteste fără precedent în rândul magistraţilor. El a spus că au existat serioase disfuncţionalităţi în serviciul de poliţie şi cel de justiţie, după ce principalul suspect Tony Meilhon (31 de ani) în cazul uciderii unei tinere de 18 ani, Laetitia Perrais, a fost eliberat din arest fără nicio supraveghere. “Când eliberezi pe cineva din închisoare, un individ care este presupus vinovat, fără să te asiguri că va fi supravegheat de un ofiţer, aceasta e o greşeală”, a comentat Sarkozy, în 3 februarie. După aceste comentarii, mii de magistraţi, poliţişti şi angajaţi din serviciile de asistenţă socială au ieşit pe străzi, aproape toate tribunalele fiind închise. Noi demonstraţii sunt aşteptate în această săptămână. Judecătorii au susţinut că nu au suficiente fonduri şi nici personal pentru a–şi face cum trebuie treaba. Iar preşedintele a violat dreptul la prezumţia de nevinovăţie, au spus ei, acuzându-l că-şi pregăteşte campania electorală, pentru a candida din nou la funcţia de şef de stat, anul viitor. Dar un raport al Ministerului de justiţie arată că s-a constatat “lipsa unei coordonări în cazul lui Meilhon, după ce angajaţii închisorii au neglijat să informeze autorităţile din domeniu că acesta a fost eliberat”. Ca urmare, deţinutului recidivist, care a fost încarcerat 10 ani pentru diverse infracţiuni, inclusiv viol, nu i s-a repartizat un ofiţer de supraveghere, deşi au existat repetate instrucţiuni în acest sens din partea judecătorilor, pentru ca acesta să nu fie pierdut din vedere. (Telegraph)

SUA şi NATO, îngrijorate de reducerea bugetelor pentru apărare din statele UE. Mai întâi Germania a anunţat că va suspenda serviciul de conscripţi, punând capăt unei armate create după al doilea război mondial. Apoi Marea Britanie şi Franţa, foste rivale, au anunţat că au planuri de a folosi în comun echipamentele şi cercetarea militară. Ţări mai mici din Europa au anunţat, de asemenea, reducerea chetuielilor alocate armatei şi a personalului angajat în armată. Reducerile sunt necesare din cauza crizei economice, spun guvernanţii europeni, şi pregătirea intensă, nu numărul mare al militarilor, este importantă în noua ordine mondială. Dar unii oficiali, insluciv secretarul pentru apărare al SUA şi secretarul general al NATO avertizează că aceste reduceri pun o presiune prea mare asupra Statelor Unite. Capacitatea NATO de a funcţiona ca un pact colectiv defensiv este în pericol, spun ei. În Germania, unde ministerului de resort i s-a cerut să scadă cheltuielile cu 11 miliarde de dolari din bugetul pentru următorii 3 ani, propunerile se referă la reducerea numărului militarilor de la 240.000, majoritatea conscripţi, la 180.000 de oameni, voluntari. Vor fi mai bine pregătiţi şi vor fi angajaţi pe o perioadă mai mare de timp, explică oficialii germani. Măsuri de reducere a cheltuielilor armatei au fost luate şi în Suedia, Olanda şi Italia. (Washington Post)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Italia şi Malta vor summituri urgente pe problema imigranţilor africani. Cele două state se tem de sosirea unui număr mult prea mare de imigranţi din Tunisia şi Egipt şi susţin că este în pericol stabilitatea regiunii. Ministrul italian de interne Roberto Maroni, membru al partidului anti-imigranţi, Liga Nordului, a trimis, vineri, o scrisoare preşedinţiei semestriale a UE, cerând ca Budapesta să pună pe ordinea de zi a reuniunii miniştrilor de interne şi justiţie ai UE, de la Bruxelles, din 24-25 februarie, problema imigraţiei dinspre Magreb spre Italia. (EUObserver)


Presiuni asupra judecătorului din cazul magnatului rus Hodorkovski. Potrivit asistentei judecătorului din acest caz, în care a fost condamnat la 8 ani de închisoare Mihail Kodorkovski, cel mai bogat om din Rusia, sentinţa a fost scrisă de altcineva. Judecătorul a fost presat politic, de superiorii săi ierarhici, să dea o sentinţă dură, a declarat Natalya Vasilyeva.Ea a spus că este binecunoscut în sistemul judiciar faptul că acest caz a fost manipulat de la bun început. Judecătorul, Viktor Danilkin, a trebuit să comunice la Curtea de Apel din Moscova despre probleme diverse, controversate, în timpul acestui proces, şi a primit de acolo instrucţiuni clare despre cum trebuie să judece. Mărturisile au fost făcute într-un interviu pentru un ziar online, gazeta.ru, şi o televiziune prin cablu. Judecătorul, însă, a negat toate aceste acuzaţii şi a spus că Vasilyeva minte şi va fi acţionată în judecată pentru acest lucru. (New York Times)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: