La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

FMI spulberă iluzia ”acordului flexibil”. Condițiile în care România ar fi beneficiat de modelul polonez

de Victor Bratu 20.10.2015

Andrea Schaechter (FMI)

Andrea Schaechter (FMI)

Programul de asistenţă financiară încheiat de Guvernul României cu FMI a expirat în septembrie 2015, iar oficialii Fondului consideră, potrivit comunicatului emis de Administraţia Prezidenţaială în urma întâlnirii de marţi a preşedintelui Iohannis cu delegaţia condusă de Andrea Schaechter, că “există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible credit Line.”

În condiţiile în care premierul Ponta şi ministrul de Finanţe Teodorovici au dat semnale în ultima perioadă că ar dori continuarea relaţiei cu FMI “într-un cadru flexibil, după modelul Poloniei”, după acest comunicat guvernul îşi vede spulberate iluziile că ar putea beneficia de un asemenea tip de acord.

Principiile liniei flexibile de credit

Interesul guvernului pentru acest tip de relaţie contractuală cu FMI este uşor de stabilit dacă citim principiile Flexible credit Line:

  • Ţările care se califică pentru acest tip de acord au posibilitatea să tragă oricând tranşe din linia de credit acordată sau să trateze acordul ca unul de tip preventiv
  • Statele calificate au acces semnificativ şi imediat la resursele FMI fără condiţii de acordare
  • Acordul funcţionează ca linie de credit care se poate reînnoi, iar tranşele accesate se pot rambursa în cel mult 5 ani
  • Nu există o limită maximă de acces la resursele FMI, nevoile urmând să fie judecate de la solicitare la solicitare

Suplimentar, condiţiile financiare sunt similare celor ale acordurilor Stand-By sau preventive.

Condițiile încheierii un acord flexibil cu FMI

Potrivit documentelor Fondului, criteriile de calificare pentru acest tip de acord sunt foarte stricte şi servesc pentru a arăta încrederea FMI în politicile economice ale statului partener şi în abilitatea acestuia să adopte măsuri corective în caz de necesitate.

Descărcaţi AICI condiţiile FMI pentru încheierea unui acord flexibil

Cele trei fundamente pe care se aşează acest tip de relaţie sunt :

  • Statul are un fundament economic şi un cadru instituţional puternic
  • Statul implementează- şi are un istoric substanţial de implementare – politici corecte şi puternice
  • Statul rămâne angajat pe viitor în promovarea acestor politici

De menţionat: FMI are în prezent acest tip de relaţie contracuală cu doar 3 state: Polonia, Mexic şi Columbia.

Criteriile de calificare pentru o relaţie de tip Flexible credit Line sunt :

  • Poziţie externă sustenabilă
  • Conturi de capital dominate de fluxurile private
  • Un istoric al accesului pe pieţele internaţionale de capital
  • Finanţe publice sănătoase, inclusiv o datorie publică sustenabilă
  • Inflaţie redusă şi stabilă
  • Sistem fiscal consolidat şi absenţa problemelor de solvabilitate care ar putea afecta stabilitatea sistemică
  • Sistem de supraveghere eficientă a sectorului financiar
  • Integritatea şi transparenţa datelor

Efuziunile de la București cărora FMI le-a pus capăt marți

În mai 2015, ministrul Teodorovici declara: “Primul pas este să-l închidem pe acesta (acordul aflat la vremea respectivă în derulare –n.red.) în bune condiţii, pentru că altfel orice discuţie pe un nou acord nu poate să înceapă. Dacă se întâmplă acest lucru în toamnă, putem să vedem exact dacă România are nevoie de un nou acord, dar nu în aceleaşi condiţii, ci poate pe modelul polonez, unde este mult mai flexibil şi cu un alt impact. Este o discuţie care se va purta dacă acest acord în derulare se va încheia cu succes”.

Afirmaţiile lui Eurgen Orlando Teodorovici continuă linia deschisă de premier, în ianuarie 2015.

“În primul rând, vrem să încheiem cu bine acordul actual. În al doilea rând, opinia noastră, bazată pe datele şi pe situaţia României în acest moment, este că nu avem nevoie de un nou acord similar. Există două variante: ori să nu mai avem deloc acord cu Fondul Monetar Internaţional, să rămânem doar în obligaţiile pe care le avem în baza Pactului fiscal, sau să negociem un acord de tipul pe care îl are în continuare Polonia, o linie flexibilă. Sunt lucruri pe care le putem discuta în primul rând când terminăm acordul actual”, spunea Victor Ponta.

Ambele declaraţii au fost făcute mai mult pentru „uz intern”: guvernul, care a interpretat în ultimii 2 ani cifrele în interes politic pentru a-şi evidenţia performanţele economice, încerca să impună FMI o linie de negocieri.

Problema de astăzi a guvernului în relaţia cu FMI este că, indiferent cum a încercat să nege evidenţa, vechiul acord nu s-a finalizat „în bune condiţii”, după cum spera ministrul Teodorovici.

Pentru situaţia de faţă a contat în principal lipsa reformelor structurale, or un acord de tip Flexible credit Line se poate încheia, printre alte condiţii, numai cu state care au implementat şi în legătură cu care există garanţia că vor implementa în viitor reforme structurale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.10.2015

Un raspuns

  1. Vili Rupa
    23.10.2015, 10:02 pm

    Daca avem o crestere economica de 3% ,atunci daca vor fi controlate firmele si vor fi obligate la plata impozitelor catre stat ,vom avea o crestere dubla ,adica 6% .Nu va fi nici un deficit economic .

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult