Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

FMI spulberă iluzia ”acordului flexibil”. Condițiile în care România ar fi beneficiat de modelul polonez

de Victor Bratu 20.10.2015

Andrea Schaechter (FMI)

Andrea Schaechter (FMI)

Programul de asistenţă financiară încheiat de Guvernul României cu FMI a expirat în septembrie 2015, iar oficialii Fondului consideră, potrivit comunicatului emis de Administraţia Prezidenţaială în urma întâlnirii de marţi a preşedintelui Iohannis cu delegaţia condusă de Andrea Schaechter, că “există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible credit Line.”

În condiţiile în care premierul Ponta şi ministrul de Finanţe Teodorovici au dat semnale în ultima perioadă că ar dori continuarea relaţiei cu FMI “într-un cadru flexibil, după modelul Poloniei”, după acest comunicat guvernul îşi vede spulberate iluziile că ar putea beneficia de un asemenea tip de acord.

Principiile liniei flexibile de credit

Interesul guvernului pentru acest tip de relaţie contractuală cu FMI este uşor de stabilit dacă citim principiile Flexible credit Line:

  • Ţările care se califică pentru acest tip de acord au posibilitatea să tragă oricând tranşe din linia de credit acordată sau să trateze acordul ca unul de tip preventiv
  • Statele calificate au acces semnificativ şi imediat la resursele FMI fără condiţii de acordare
  • Acordul funcţionează ca linie de credit care se poate reînnoi, iar tranşele accesate se pot rambursa în cel mult 5 ani
  • Nu există o limită maximă de acces la resursele FMI, nevoile urmând să fie judecate de la solicitare la solicitare

Suplimentar, condiţiile financiare sunt similare celor ale acordurilor Stand-By sau preventive.

Condițiile încheierii un acord flexibil cu FMI

Potrivit documentelor Fondului, criteriile de calificare pentru acest tip de acord sunt foarte stricte şi servesc pentru a arăta încrederea FMI în politicile economice ale statului partener şi în abilitatea acestuia să adopte măsuri corective în caz de necesitate.

Descărcaţi AICI condiţiile FMI pentru încheierea unui acord flexibil

Cele trei fundamente pe care se aşează acest tip de relaţie sunt :

  • Statul are un fundament economic şi un cadru instituţional puternic
  • Statul implementează- şi are un istoric substanţial de implementare – politici corecte şi puternice
  • Statul rămâne angajat pe viitor în promovarea acestor politici

De menţionat: FMI are în prezent acest tip de relaţie contracuală cu doar 3 state: Polonia, Mexic şi Columbia.

Criteriile de calificare pentru o relaţie de tip Flexible credit Line sunt :

  • Poziţie externă sustenabilă
  • Conturi de capital dominate de fluxurile private
  • Un istoric al accesului pe pieţele internaţionale de capital
  • Finanţe publice sănătoase, inclusiv o datorie publică sustenabilă
  • Inflaţie redusă şi stabilă
  • Sistem fiscal consolidat şi absenţa problemelor de solvabilitate care ar putea afecta stabilitatea sistemică
  • Sistem de supraveghere eficientă a sectorului financiar
  • Integritatea şi transparenţa datelor

Efuziunile de la București cărora FMI le-a pus capăt marți

În mai 2015, ministrul Teodorovici declara: “Primul pas este să-l închidem pe acesta (acordul aflat la vremea respectivă în derulare –n.red.) în bune condiţii, pentru că altfel orice discuţie pe un nou acord nu poate să înceapă. Dacă se întâmplă acest lucru în toamnă, putem să vedem exact dacă România are nevoie de un nou acord, dar nu în aceleaşi condiţii, ci poate pe modelul polonez, unde este mult mai flexibil şi cu un alt impact. Este o discuţie care se va purta dacă acest acord în derulare se va încheia cu succes”.

Afirmaţiile lui Eurgen Orlando Teodorovici continuă linia deschisă de premier, în ianuarie 2015.

“În primul rând, vrem să încheiem cu bine acordul actual. În al doilea rând, opinia noastră, bazată pe datele şi pe situaţia României în acest moment, este că nu avem nevoie de un nou acord similar. Există două variante: ori să nu mai avem deloc acord cu Fondul Monetar Internaţional, să rămânem doar în obligaţiile pe care le avem în baza Pactului fiscal, sau să negociem un acord de tipul pe care îl are în continuare Polonia, o linie flexibilă. Sunt lucruri pe care le putem discuta în primul rând când terminăm acordul actual”, spunea Victor Ponta.

Ambele declaraţii au fost făcute mai mult pentru „uz intern”: guvernul, care a interpretat în ultimii 2 ani cifrele în interes politic pentru a-şi evidenţia performanţele economice, încerca să impună FMI o linie de negocieri.

Problema de astăzi a guvernului în relaţia cu FMI este că, indiferent cum a încercat să nege evidenţa, vechiul acord nu s-a finalizat „în bune condiţii”, după cum spera ministrul Teodorovici.

Pentru situaţia de faţă a contat în principal lipsa reformelor structurale, or un acord de tip Flexible credit Line se poate încheia, printre alte condiţii, numai cu state care au implementat şi în legătură cu care există garanţia că vor implementa în viitor reforme structurale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.10.2015

Un raspuns

  1. Vili Rupa
    23.10.2015, 10:02 pm

    Daca avem o crestere economica de 3% ,atunci daca vor fi controlate firmele si vor fi obligate la plata impozitelor catre stat ,vom avea o crestere dubla ,adica 6% .Nu va fi nici un deficit economic .

Lăsați un comentariu


Stiri

Numărul companiilor vizate de inspecții fiscale: România, locul 7 în UE – sondaj PwC

Vladimir Ionescu

Peste 22% dintre companiile din România au fost vizate de inspecții fiscale în 2018, procent de aproape trei ori mai mare decât în 2017 sau… Mai mult

Europa

Poliția croată a deschis focul asupra unor imigranți care încercau să treacă în Slovenia

Iulian Soare

O persoană se află  în stare critică după ce poliția croată a deschis focul, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, asupra unui grup de… Mai mult

Europa

“Instalatorul polonez” se întoarce acasă. Motivele – Brexitul și creșterea salariilor în Polonia

Iulian Soare

Numărul polonezilor care s-au întors acasă l-a depășit anul trecut pe cel al celor care au emigrat, o prmeieră în ultimii 10 ani, scrie Bloomberg.… Mai mult

Stiri

Propunerile PLUS către USR: Structură executivă unică, fără fuziune, program politic comun și guvern din umbră

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al PLUS a transmis o scrisoare deschisă către membrii formațiunii partenere în Alianța 2020, USR, care conține mai multe propuneri pentru viitorul an… Mai mult

Stiri

Ajutoare de stat pentru închiderea minelor necompetitive ale Complexului Energetic Hunedoara

Vladimir Ionescu

Ministerul Economiei vrea să majoreze ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) şi să acorde un alt… Mai mult

Stiri

Iran / Proteste declanșate de scumpirea benzinei – cel puțin doi morți

Iulian Soare

Un poliţist şi cel puţin un civil au fost ucişi în timpul protestelor violente declanșate vineri, în mai multe orașe din Iran, după ce autoritățile… Mai mult

Stiri

România a importat în 8 luni alimente de 5,43 de mld. euro. Deficitul -1,14 mld.

Vladimir Ionescu

Deficitul din comerțul cu produse agroalimentare a urcat la 1,14 miliarde de euro în primele opt luni din acest an,în creştere cu 24% faţă de… Mai mult