FMI: Grecia nu poate fi salvată dacă UE nu acceptă restructurarea datoriilor

La reuniunea de marți, săptămâna trecută, a miniștrilor de Finanțe ai Zonei Euro, Atena s-a găsit izolată în fața cererilor de măsuri suplimentare de austeritate, fiind lipsită inclusiv de suportul tradițional al Comisiei.

Pus în fața dilemei de a accepta măsuri suplimentare de austeritate sau de a anunța organizarea de alegeri anticipate, premierul Alexis Tsipras a cântărit opțiunile în week-end-ul care s-a încheiat, scrie luni The Guardian.

Teama de incertitudini viitoare cu care s-ar putea confrunta cel mai slab membru al Zonei Euro a escaladat după ce presa britanică a descoperit un raport al Fondului Monetar Internațional care estimează că datoriile statului grec vor deveni ”explozive” până în 2030.

”Este critic să ajungem la un compromis cu creditorii”, afirmă Aristides Hatzis, profesor de drept al afacerilor la Universitatea din Atena, care avertizează că alegerile care se vor organiza anul acesta în diferite state europene vor avea ca efect înrăutățirea situația Greciei.

”Dacă aceste negocieri nu se încheie până pe data de 20 februarie (data următoarei reuniuni a miniștrilor de Finanțe ai statelor din Zona Euro- n. red.) ne-am putea confrunta în Grecia cu tulburări politice devastatoare, care ar readuce pe tapet scenariul Grexit, ca răzbunare față de inflexibilitatea creditorilor”, declară Aristides Hatzis.

Punctul central al impasului în care au intrat negocierile este mai vechea teamă că Atena nu va atinge țintele fiscale stabilite după ce programul de bailout va expira, în 2018. În lipsa unei legislații care să prevadă fie diminuări suplimentare ale pensiilor și noi majorări de impozite, fie tăierea datoriilor, FMI nu crede că Grecia va fi capabilă să atingă un excedent bugetar primar de 3,5%.

Aniversare tristă la Atena

Coaliția bi-partită a lui Alexis Tsipras a marcat săptămâna trecută 2 ani de guvernare, șeful guvernului anunțând cu acest prilej că nu este pregătit să accepte măsuri de austeritate suplimentare față de cele agreate la semnarea acordului de bailout.

Adoptarea majorității măsurilor deja convenite a scăzut dramatic în sondaje popularitatea guvernului. Să ceri măsuri de austeritate suplimentare, în condițiile în care veniturile bugetare au crescut peste estimări, nu este doar ”extrem”, ci chiar ”absurd”, a anunțat biroul de presă al Guvernului Tsipras.

Disputele referitoare la necesitatea adoptării de măsuri suplimentare de austeritate au întârziat o a doua revizie a parcursului economic și de reforme implementate de Atena, revizie pe care guvernul grec spera să o poată finaliza în decembrie 2016. Rezultatul acestei revizii este esențial pentru deblocarea următoarelor tranșe de împrumut, necesare în principal restituirii de datorii.

FMI nu dă Greciei nicio speranță

Indiferent de situație, din perspectiva FMI viitorul economic al Greciei este sumbru. Condițiile esențiale pentru evitarea unui scenariu ”apocaliptic” sunt, în viziunea Fondului, din partea Greciei, implementarea cu religiozitate a reformelor, din partea creditorilor, acceptarea unei reduceri a datoriilor.

“Grecia nu poate ieși în actualele condiții din capcana datoriilor. Grecia are nevoie ca partenerii săi europeni să accepte o restructurare semnificativă a datoriilor pentru ca acestea să devină sustenabile”, se arată într-un raport confidențial al FMI obținut de presa britanică.

Raportul, elaborat de staff-ul FMI ca instrument utilizat în dezbaterilor interne referitoare la oportunitatea ca instituția cu sediul la Washington să se alăture eforturilor de salvare a economiei Greciei, este de natură să inflameze negocierile viitoare după ce va fi prezentat oficial în board-ul instituției, pe data de 6 februarie.

În lipsa deciziei statelor membre UE de a restructura datoria Greciei, conducerea FMI ar putea decide să nu se alăture programului de salvare convenit în 2015 cu partenerii din Zona Euro. Dacă se va adopta această decizie, Banca Centrală Europeană nu va putea să includă obligațiunile grecești în programul de achiziții, o altă măsură considerată vitală pentru însănătoșirea economiei, care ar permite testarea capacităților de atragere a fondurilor de pe piețele internaționale.

Perspectiva de a suporta măsuri suplimentare de austeritate îngrijorează societatea greacă, care asistă la deteriorarea condiției sociale a multor concetățeni. Pentru prima oară de la debutul ultimei crize a datoriilor, procentul celor care afirmă, potrivit unui sondaj Alco, că adoptarea monedei unice europene a fost un lucru rău pentru țară a urcat la 53%, o treime dintre repondenți cerând revenirea la drahmă.

”Riscurile sunt considerabile. Dacă nu ajungem la nicio înțelegere până la finalul lunii februarie, calendarul electoral din Europa ar putea bloca orice negociere până în luna mai, moment la care va fi prea târziu pentru noi”, declară și George Pagoulatos, profesor de politici europene și de economie la Universitatea de științe economice și afaceri din Atena.