Consiliul Executiv al FMI a aprobat, miercuri noaptea, a șaptea și a opta evaluare a acordului cu România, cu trei derogări, țara reușind astfel să finalizeze cu succes cel de-al doilea acord stand-by cu Fondul, de doi ani.
Astfel, FMI pune la dispoziția României ultima tranșă din acord, de 520 de milioane de euro, împrumutul totalizând 3,57 miliarde de euro, însă autoritățile române au precizat că nu trag tranșele, considerându-le a fi de precauție.
Potrivit unui comunicat emis de FMI, board-ul a aprobat, în completarea evaluărilor, trei derogări pentru nerespectarea criteriilor de performanță privind activele externe nete ale Băncii Naționale a României, soldul bugetului general, precum și arieratele bugetului de stat, pe baza actiunilor corective întreprinse de către autorități.
De asemenea, directorul executiv adjunct al FMI, Nemat Shafik, președinte în exercițiu al Consiliului, a menționat că Guvernul României nu a finalizat reforma companiilor de stat.
Ce spune directoarea executivă a FMI:
- Economia s-a stabilizat. Inflația de bază rămâne scăzută, iar soldurile conturilor fiscale și curent sunt durabile. Cu toate acestea, creșterea este slabă și există riscuri în sensul decelerării. Reformele structurale sunt esențiale pentru realizarea potențialului de creștere din România și crearea de locuri de muncă, în timp ce disciplina fiscală este esențială pentru a consolida stabilitatea macroeconomică.
- Ajustarea fiscală semnificativă începând din anul 2009 a permis României să iasă din procedura Uniunii Europene de deficit excesiv, în iunie. Intenția guvernului de a reduce și mai mult deficitul structural la un ritm moderat pentru a ajunge la obiectivul de deficit pe termen mediu este adecvată. Cadrul bugetar va beneficia, de asemenea, de instituirea unui sistem eficient de control al angajamentelor și de prioritizarea strictă a investițiilor publice, care ar contribui la evitarea revenirii arieratelor. De asemenea, este nevoie de reforma administrației fiscale și a sistemului de sănătate, împreună cu măsuri de lărgire a bazei de impozitare.
- Reforma din sectoarele energetice și de transport și ale întreprinderilor de stat rămâne incompletă. Autoritățile au început să liberalizeze treptat prețurile la gaze și energie electrică pentru a institui o piață a energiei mai competitivă, împreună cu măsuri pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Aceste măsuri sunt binevenite, dar trebuie făcut mai mult pentru reforma întreprinderilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o mai mare implicare a sectorului privat.
- Politica monetară este în general adecvată. Sistemul bancar din România este bine capitalizat, dar vulnerabil la șocurile externe. În consecință, autoritățile ar trebui să continue să îmbunătățească măsurile de gestionare a crizelor și de planificare de urgență. În special, este nevoie de eforturi suplimentare pentru a elimina obstacolele asupra rezoluției creditelor neperformante. De asemenea, trebuie abordate punctele slabe privind guvernanța corporativă a noului supraveghetor financiar unic.
Guvernul susține că a rezolvat 5 cerințe de bază
Ministerul Finanțelor a emis după miezul nopții un comunicat în care susține că a îndeplinit ”toate cele cinci acţiuni prealabile prevăzute în Acordul stand-by”:
- Reducerea arieratelor Bugetului de Stat sub 0,02 miliarde lei – arieratele Bugetului de Stat în luna mai 2013 au fost de 18,9 milioane lei,
- Reducerea arieratelor autorităţilor locale sub 0,3 miliarde lei – arieratele autorităţilor locale în luna mai 2013 au fost de 150,6 milioane lei,
- Desemnarea câştigătorului licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă;
- Vânzarea a 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz;
- Semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială (IPO) de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia.
De asemenea, ”consolidarea fiscal-bugetară s-a reflectat în încadrarea deficitului bugetar sub ţinta de 3% din PIB, respectiv 2,9% în anul 2012, precum şi în credibilitatea angajamentelor pe termen mediu asumate de Guvern, potrivit cărora deficitul va fi în continuare redus la 2,4% în 2013 şi 2% în 2014”, se mai arată în comunicatul MFP, semnat de ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, și ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
Urmărește-ne pe Google News
