În drumul către neutralitate climatică, o serie de ramuri industriale sunt obligate să investească în tehnologii de captare a CO2 dacă mai vor să fie viabile în România în viitor, avertizează Florina Sora, șef al Oficiului de Stocare bioxid de carbon din cadrul ANRM.
Oficialul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale spune că tehnologiile de captare și stocare geologică a bioxidului de carbon trebuie aplicate în producția de ciment, oțel, îngrășăminte chimice, rafinare, în industria chimică și în producția de energie în termocentrale.
Toate sunt ramuri semnificative din punct de vedere economic pentru România, toate au contribuții însemnate în ceea ce privește emisiile de carbon.
Avertismentul a fost lansat în cadrul Conferinței CDG ”România și noua ordine energetică europeană: rolul, locul, businessul / Cum să devenim centrul energetic regional”, organizată marți la Palatul Parlamentului.
Captarea și depozitarea CO2, eventual, utilizarea ulterioară a bioxidului de carbon captat din atmosferă, reprezintă priorități europene și ale ANRM, care a fost desemnată autoritate competentă, cu rol principal în selectarea unor candidați corespunzători pentru siturile de stocare geologică, dezvoltarea, la nivelul legislației secundare, a cadrului legal și de reglementare, precum și pentru acordarea autorizațiilor necesare.
Capacitatea de stocare a CO2 a fost stabilită, la nivel european, la 50 milioane tone până în 2023, capacitățile României fiind în acest moment evaluate doar teoretic, fiind necesare studii pentru evaluarea potențialului tehnic și economic și pentru identificarea siturilor de depozitare care să fie sigure din punct de vedere al mediului și sănătății publice.
Florina Sora spune: ”Această nouă activitate, de stocare a CO2, reprezintă o oportunitate pentru titularii de acorduri petroliere care operează zăcăminte aflate la maturitate ridicată sau în proces de abandonare. Trebuie menționat că la nivel UE există surse importante de finanțare ce pot fi atrase pentru implementarea tehnologiilor CCS.”
Principalele declarații ale Florinei Sora:
- Ca stat membru UE, România s-a angajat să atingă neutralitate climatică până în 2050. Adoptarea tehnologiilor CCS este o soluție importantă de decarbonizare fără de care nu se poate atinge această neutralitate. Acesta este și scenariul adoptat de România în Strategia pe termen lung. CCS este privit ca vector important de decarbonizare.
- Unele sectoare vor avea nevoie de această tehnologie de captare și stocare geologică obligatoriu pentru a reduce emisiile în atmosferă, practic pentru a continua să fie active în România. Astfel de industrii sunt: ciment, oțel, îngrășăminte chimice, rafinare, industria chimică, producția de energie în termocentrale. Toate ramuri semnificative din punct de vedere economic pentru țara noastră.
- Dezvoltarea și implementarea CCS și a lanțurilor valorice aferente este o prioritate strategică. Este nevoie de acțiune imediată pentru a permite utilizarea acestor tehnologii. Aceasta presupune și un cadru legislativ și de reglementare, completat de o capacitate instituțională adecvată pentru a avansa proiecte, de o bună coordonare și cooperare între toate părțile interesate și, bineînțeles, de finanțare.
- La nivel național, România a transpus Directiva 2009.31 a Consiliului și Parlamentului European– Directiva CCS – prin care ANRM a fost desemnată autoritate competentă, cu rol principal în selectarea unor candidați corespunzători pentru siturile de stocare geologică, dezvoltarea, la nivelul legislației secundare, a cadrului legal și de reglementare, precum și pentru acordarea autorizațiilor necesare.
- La nivelul ANRM a fost înființată o structură de specialitate și a fost elaborat pachetul de proceduri pentru acordarea autorizațiilor prevăzute de lege. În ceea ce privește potențialul de stocare, avem potențial semnificativ, dar evaluat, deocamdată, la nivel teoretic. Sunt necesare mai multe studii pentru evaluarea potențialului tehnic și economic și pentru a caracteriza siturile care să fie sigure din punct de vedere al mediului și sănătății publice- directiva are o serie de criterii foarte stricte.
- Suntem într-o poziție bună având în vedere istoricul îndelungat al operațiunilor petroliere în România. Companiile existente în piață dețin resurse, cunoștințe, infrastructura necesară să treacă de la activități petroliere la activități de stocare a carbonului, cum se întâmplă pe plan mondial.
- Această nouă activitate, stocare a CO2, reprezintă o oportunitate pentru titularii de acorduri petroliere care operează zăcăminte aflate la maturitate ridicată sau în proces de abandonare. Trebuie menționat că la nivel UE există surse importante de finanțare ce pot fi atrase pentru implementarea tehnologiilor CCS.
- Utilizarea acestei tehnologii are potențial, se pot realiza proiecte pilot care să poată fi extinse ulterior la scară comercială, proiecte care să genereze investiții, vor menține locuri de muncă. La nivel european sunt inițiative legislative, cea mai importantă fiind Net Zero Industry Act, ce include tehnologia CCS între proiectele strategice.
- Acest act urmărește stabilirea unei ținte la nivel european a capacității de stocare, ce ar trebui să atingă 50 milioane tone până în 2030. Pe lanțul captare, transport, stocare partea de stocare geologică e rămasă mai în urmă.
- Emițătroii au dezvoltat tehnologii de captare și sunt dispuși să le utilizeze dar asta presupunem evident, fonduri foarte mari. Pentru asta trebuie să fie siguri că există suficientă capacitate de stocare geologică. În acest sens, acest act se uită la industria petrolieră, care deține capacități și cunoaștere. Comisia dorește ca aceste companii să fie implicate în punerea la dispoziție a unor capacități de injectare pe termen mediu și lung.
- Important mai este că se așteaptă, în T4, publicarea comunicării Carbon Management Strategy, elaborată pe baza contribuțiilor unor grupuri de lucru constituite la nivelul Comisii pe mai multe domenii: infrastructură, percepție publică, parteneriate industriale. Din aceste grupuri au făcut parte și experți din România. Urmează și revizuirea celor 4 ghiduri de implementare ale Directivei CCS, elaborate din nou cu contribuția și a experților români, din ANRM.
- ANRM are în vedere îmbunătățirea ți completarea cadrului de reglementare ce se va face cu luarea în considerare a recomandărilor europene. ANRM as înființat în 2022 un grup de lucru cu Federația patronatelor din industria de petrol și gaze, la care am invitat și alte autorități.
- Ce ar trebui făcut pentru a avansa cu acestă tehnologie? La nivelul politicilor publice, trebuie actualizate pentru a include CCS în strategiile naționale. Așteptăm măsuri concrete privind partea de stocare geologică a CO2., ce are aplicabilitate mai largă. Este o tehnologie de viitor căreia trebuie să i se acorde atenție. Trebuie actualizat și potențialul de stocare, avem un concept de proiect căruia îi este necesară finanțare. Vrem să elaborăm un atlas al potențialelor situri pentru CO2, cum au Norvegia, SUA, Marea Britanie, cum încep să facă și alții din regiune.
- Cadrul legislativ e foarte important, trebuie actualizat, modernizat. E necesară creșterea capacității instituționale, finanțarea e foarte importantă, e important să definim programe la nivel național și un program de informare a publicului privind schimbările climatice și rolul tehnologiilor pentru a le combate.
***
Partener principal:
Parteneri:
- Biriș Goran SPARL
- E.ON
- Electrica Furnizare
- Transelectrica
- Transgaz
- CEZ
- Prime Batteries
- Asociația Cronica Europeană
Partener instituțional:
- Comisia pentru Industrii și servicii – Parlamentul României, Camera Deputaților
