Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, a cerut Ministerului Educației testarea reală a competențelor digitale dobândite de elevi. În opinia sa, evaluarea actuală, la proba de bacalaureat, este superficială, iar abordarea îngăduitoare a autorităților a dus la situația ce a „explodat acum” în criză.
Omul de afaceri le-a cerut guvernanților, de mai multe ori, schimbarea programei și a metodologiei testării, însă oficiali din Ministerul Educației au invocat existența unui “riscul politic”generat de situația din rural („Ce te faci cu satele care nu au conectare, care nu au instrumente?”) și de reacția profesorilor revoltați.
„Această băgare sub preș a problemei de 15 ani încontinuu, cel puțin de-atunci o știm noi, pentru testarea competențelor digitale, a făcut ca ea să explodeze acum și nu mai trebuie să acceptăm astfel de lucruri. Este risc politic în testarea competențelor digitale, dar trebuie să vi-l asumați. Același lucru este valabil în prezent pentru testarea capabilităților de educație digitală a profesorilor. Evităm să facem acest lucru. Știu, urmează alegeri, este un risc politic să ai toți profesorii revoltați, dar sper cât de curând digitalizarea să fie asumată politic cu toate riscurile ei”, a declarat Florin Pogonaru, la o conferință organizată de Ministerul Educației.
La nivel european, testarea competențelor pentru utilizarea imprimantelor 3D se face după programa dezvoltată în România de către ECDL România, a mai spus omul de afaceri. Asociația Oamenilor de Afaceri și grupul Dedeman au dezvoltat un program de trei ani aplicat în 100 de licee din România și au reușit să greeze o programă și o manieră de testare a competențelor digitale adoptate la nivel internațional, prin ECDL.
„Cu toate acestea, la bacalaureat se menține forma veche, care este o farsă: În general, testarea de competențe digitale la Bacalaureat știți cum se ia în momentul de față? Dacă ai deschis ușa clasei în care are loc examenul, automat ai luat examenul. Gândiți-vă de ce se întâmplă”, a cerut Florin Pogonaru.
Noi skilluri, pentru care UE nu s-a pregătit suficient
Estimatele existente arată că o mare parte parte din joburi le prezente nu vor dispărea, dar vor fi transformate, vor avea un conținut nou și noi taskuri, odată cu asimilarea noilor tehnologii.
Nedelkoska and Quintini (2018) au calculat aproximează că 32 % din joburile din statele OECD au 50 – 70% șanse de a fi automatizate.
Pe de altă parte, ‘noile joburi’ s-ar putea să nu mai aibă aceleași caracteristici și să nu apară în aceleași industrii din care au dispărut ‘vechile joburi, explică experții JRC.
(Citiți și: ”Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)
Chiar dacă efectul net al ocupării forței de muncă generat de schimbările tehnologice va fi în cele din urmă pozitiv, reproiectarea locurilor de muncă existente și apariția de noi roluri pot transforma semnificativ cererea de competențe.
Prin urmare, pentru a profita în mod egal de câștigurile potențiale ale progresului tehnologic, este tot mai important să se anticipeze și să fie asigurate noile competențe cerute pe piața muncii.
Două vor fi cele mai căutate abilități de pe piața muncii, potrivit studiului JRC: abilitățile digitale și cele non-cognitive. La ambele capitole, UE și în special România, nu stau foarte bine.
Deficitul de competențe digitale rămâne semnificativ la nivelul Uniunii – o treime din forța de muncă din UE nu are deloc abilități digitale sau le are într-o măsură foarte redusă.
De aceea, angajatorii raportează că un număr mare de lucrători nu sunt pregătiți pentru a face față creșterii cererii de competențe digitale.
