Premierul Florin Cîțu a declarat luni, la deschiderea Summit-ului inaugural al Platformei Internaționale Crimeea, eveniment ce are loc la Kiev, că România va continua să fie un susținător ferm al integrității teritoriale a Ucrainei și că susține aspirațiile acestei țări de a deveni membru al comunității europene și euro-atlantice.
Principalele declarații din discursul premierului Florin Cîțu:
România rămâne ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeei de către Federaţia Rusă.
România susţine aspiraţiile Ucrainei de a deveni membru al comunităţii europene şi euro-atlantice. România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere între UE şi Ucraina.
De asemenea, Summitul NATO de la Bucureşti a recunoscut dreptul Ucrainei de a deveni membru al Alianţei, atunci când vor fi îndeplinite condiţiile.
Ştim din propria noastră experienţă că realizarea acestor obiective necesită viziune, sprijin public solid şi voinţă politică.
Ca ţară vecină şi partener al Ucrainei, încurajez ferm conducerea politică a Ucrainei să accelereze reformele economice şi sociale necesare, pentru a realiza transformarea democratică a societăţii şi prosperitatea ei pe termen lung. Beneficiile vor fi împărţite întregii societăţi ucrainene, inclusiv de către minoritatea română care locuieşte în Ucraina, şi vor contribui la încurajarea armoniei sociale, a stabilităţii şi a prosperităţii. (…)
Suntem extrem de conştienţi de provocările şi ameninţările actuale la adresa valorilor noastre şi a stabilităţii şi securităţii regionale din regiunea Mării Negre: Summitul de astăzi este o dovadă clară.
Aceste provocări pot fi depăşite doar prin acţiuni ferme şi consecvente, prin consolidarea rezistenţei noastre şi întărirea cooperării. Cel mai eficient răspuns pe care îl putem oferi este prin întărirea democraţiilor noastre, prin susţinerea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean, prin asigurarea funcţionării corespunzătoare a instituţiilor publice şi a statului de drept.
Împotriva provocărilor comune trebuie să demonstrăm solidaritate şi să încurajăm dialogul şi cooperarea. România a depus eforturi consistente pentru a dezvolta o agendă bilaterală pozitivă şi reciproc avantajoasă cu Ucraina.
Sunt încrezător că diferenţele pot fi rezolvate dacă le abordăm în mod constructiv, cu deschidere, având mereu în minte că împărtăşim aspiraţii, interese strategice şi valori comune. Am încredere că acest spirit ne va ghida şi pe viitor cooperarea.
Platforma Internațională Crimeea
La Kiev se desfășoară luni Summitul de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea, o iniţiativa recentă a Ucrainei, menită să consolideze politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea şi, în ultima instanţă, să faciliteze revenirea Crimeii în componenţa Ucrainei.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat încă din luna februarie că va organiza summit-ul internațional „Platforma Crimeea”, pentru a obține sprijin internaţional în vederea recuperării Crimeei anexate de Rusia în 2014.
La reuniunea de la Kiev participă şefi de stat şi de guvern, miniştri ai afacerilor externe şi ai apărării, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene şi ai altor organizaţii internaţionale.
Summitul denumit „Platforma Crimeea” are loc cu o zi înainte deaniversarea a 30 de ani de la independența Ucrainei. Este un eveniment la care participă mai mulți lideri regionali, inclusiv Maia Sandu, dar și adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană.
Ucraina blochează mai multe site-uri de știri rusești
Ucraina a ordonat blocarea mai multor site-uri de ştiri ruseşti, inclusiv pe cel al cotidianului economic Vedomosti, în cadrul unei noi serii de sancţiuni, relatează France Presse, preluată de Agerpres. Vineri, Rusia a introdus și ea noi sancțiuni, ce îl vizează în special pe şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, şi secretarul Consiliului naţional de Securitate, Oleksi Danilov.
Preşedintele Volodimir Zelenski a impus aceste sancţiuni prin decret publicat duminică, validând o decizie în acest sens a Consiliului Naţional de Securitate.
Noile sancţiuni vizează o mai multe grupuri de presă ruseşti, printre care și Vedomosti, un titlu de referinţă în Rusia înainte de a fi preluat de fideli ai Kremlinului, precum şi cotidianul popular Moskovski Komsomoleţ.
Nicio explicaţie nu a fost oferită cu privire la alegerea companiilor vizate de aceste măsuri, care afectează și mai multe site-uri legate de separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Şeful Uniunii jurnaliştilor ruşi Vladimir Soloviov, citat de agenţia RIA Novosti, a denunţat luni această decizie ca o violare a libertăţii de exprimare şi „epurare” a mass-media ruse în Ucraina.
Redactorul şef al Moskovski Komsomoleţ Pavel Gusev a indicat la rândul său că aceste sancţiuni nu vor avea „niciun” impact asupra funcţionării cotidianului său.
Un răspuns
Îl bagă în seamă cineva pe premierul penal în seamă?