Agenția de rating Fitch a confirmat vineri rating-ul suveran al României la BBB-/F3 cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria „recomandată investiţiilor”.
„Decizia de a reconfirma poziția României în categoria țărilor cu risc scăzut pentru investiții (investment grade) este susținută atât de nivelul moderat al datoriei publice, cât și de evoluția pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor și a indicatorilor de guvernanță și dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare față de țările comparabile”, se arată în comunicatul de presă transmis de Ministerul Finanţelor Publice.
Perspectiva negativă reflectă, potrivit specialiştii Fitch, incertitudinile privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu şi impactul pandemiei de coronavirus asupra finanţelor publice ale României.
Planurile actualei administraţii includ o serie de reforme fiscale şi macro pentru a ancora sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, dar „un istoric slab al consolidării fiscale” şi rigidităţile bugetare extrem de ridicate constituie dificultăţile cheie ale calea acestor obiective, apreciază Fitch.
Fitch estimează o reducere graduală a deficitului general guvernamental la 8,2% din PIB în 2021, de la 9,2% în 2020 (cel mai ridicat din Europa Centrală şi de Est – CEE). O creştere mai solidă a veniturilor, datorită unei redresări robuste a economiei, va fi în mare parte compensată de cheltuielile legate de pandemie, precum şi de cheltuielile mai ridicate cu investiţiile. Riscurile pe termen scurt sunt atenuate de aprobarea ordonanţelor de urgenţă care au redus planificata majorare a pensiilor de la 40% la 14% în 2021 şi au îngheţat salariile publice şi bonusurile, se mai arată în comunicatul agenţiei.
Istoric slab de consolidare fiscală
Autorităţile au ca obiectiv reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2024, în urma restrângerii cheltuielilor şi a măsurilor pentru sporirea veniturilor. Per ansamblu, Fitch vede un angajament extins către reformă şi perspective încă favorabile ca măsurile de raţionalizare a cheltuielilor să fie aprobate în 2021 în pofida recentelor tensiuni din coaliţie.
De asemenea, agenţia se aşteaptă la mai multă claritate privind măsurile legate de venituri în 2022, deoarece fără progrese în acest domeniu ţintele fiscale nu pot fi îndeplinite. Totuşi, rămân dificultăţile legate de implementare, inclusiv în raţionalizarea altor componente ale cheltuielilor (cum ar fi achiziţiile, serviciile şi transferurile către regiuni), precum şi reducerea decalajului de venituri. România are un istoric modest privind îndeplinirea ţintelor fiscale (în special în cazul deficitelor structurale), chiar în perioade de creştere mai puternică şi sub administraţii diferite, apreciază agenţia.
Fitch estimează că deficitul public va scădea la 6,6% din PIB în 2022, care ar fi în concordanţă cu creşterea datoriei la 53,2% din PIB în 2022, de la 47,3% în 2020 şi sub media actuală la categoria „BBB”, de 57,3% din PIB.
Fitch se aşteaptă ca economia României să crească în medie cu 5,8% în 2021-22 (peste media la categoria „BBB” de 4,4%), datorită investiţiilor solide şi a redresării graduale a exporturilor şi a consumului privat. Economia a avut o evoluţie foarte bună în trimestrul patru din 2020, în pofida restricţiilor, ceea ce arată rezilienţa unor sectoare importante, cum ar fi construcţiile şi unele industrii.
Fitch estimează că inflaţia va rămâne limita superioară a ţintei BNR (2,5% +/-1pp) în următorii doi ani şi apreciază că măsurile de prezervare a stabilităţii financiare s-au dovedit de succes, lichiditatea şi capitalizarea sectorului bancar fiind la un nivel ridicat.
Factori de risc
Agenţia de evaluare subliniază că principalii factori care, individual sau împreună, ar putea conduce la o retrogradare a ratingului suveran sunt: o încredere mai slabă în implementarea unei strategii de consolidare credibile pe termen mediu, care ar duce, de exemplu, la o creştere mai rapidă decât s-a proiectat a datoriei publice, sau o deteriorare susţinută a sustenabilităţii balanţei de plăţi, de exemplu reflectând o adâncire mai puternică a actualului deficit de cont curent, potrivit Agerpres.
În sens invers, principalii factori care ar putea conduce la o îmbunătăţire a ratingului sunt încrederea că raportul datorie/PIB se va stabiliza pe termen mediu, de exemplu ca urmare a implementării eficiente a reformelor de control a cheltuielilor şi a planurilor credibile pentru măsuri de majorare a veniturilor, precum şi o reducere a vulnerabilităţilor externe, via o îmbunătăţire susţinută a indicatorilor privind datoria externă.
Săptămâna trecută, agenţia de rating Standard & Poor’s a reconfirmat la “BBB minus /A-3” ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a îmbunătăţit perspectiva de la “negativ” la “stabil”.
Aceasta a fost prima modificare în sens pozitiv aperspectivei rating-ului României operată de această agenţie din noiembrie 2013.
“Ne-am îmbunătăţit perspectiva la “stabil” deoarece credem că riscurile fiscale pe termen scurt la adresa României s-au redus. Guvernul numit în funcţie după alegerile parlamentare din decembrie a amânat majorarea pensiilor adoptată de precedentul legislativ. De asemenea a demarat un curs de consolidare care credem că va asigura faptul că deficitul guvernamental şi datoria externă vor rămâne moderate până în 2024″, se menţionează în comunicatul agenţiei de evaluare.
