Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la „BBB minus”, cu perspectiva stabilă, dar a avertizat că deficitul bugetar ar putea crește până la 3,4% din PIB în 2019.
Guvernul a plecat de la estimări nerealiste în construcția bugetului, spune agenția de evaluare finaciară.
Plafonul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, iar calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la „F3”.
Aceste niveluri de tip „investment grade” (recomandabil investițiilor) au fost susținute „de nivelul moderat al datoriei publice, şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi dezvoltare umană, care sunt mai ridicate decât ale altor state din categoria „BBB””, spune raportul Fitch Ratings.
Altfel, Fitch remarcă riscurile pentru stabilitatea macroeconomică induse de deficitul bugetar, deficitul de cont curent, gradul de îndatorare externă, „care sunt mai ridicate decât ale altor state din categoria „BBB”, dar şi de relaxarea fiscală pro-ciclică.
Mai mult, deficitul bugetar pe 2019 estimat de Fitch este de 3,4% din PIB, pentru că bugetul pe 2019 este construit pe o prognoză de creştere a veniturilor (15,7%) „foarte optimistă”, despre care Fitch crede „că se bazează pe estimări macroeconomice nerealiste, inclusiv o creştere de peste 3% a ratei angajării în sectorul privat (faţă de un avans de 1,7% în 2018)”.
Totodată, agenția de evaluare amintește de constatările Consiliului Fiscal privind subevaluarea costurilor cu dobânzile și bugetarea redusă a celor cu bunurilor și serviciilor
Riscurile de degradare a ratingurilor
„Principalii factori de risc care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune negativă de rating sunt:
- creșterea deficitelor fiscale, care să ducă la o creştere rapidă a raportului datorie guvernamentală/PIB, şi
- supraîncălzirea economiei sau aterizarea dură, care să submineze macrostabilitatea economică,
- deteriorarea semnificativă a balanţei de plăţi.
Pentru creșterea ratingurilor este nevoie de:
- reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomică,
- îmbunătăţirea credibilităţii politicii macroeconomice,
- implementarea unei consolidări fiscale care să susțină traiectoria pe termen lung a raportului datorie guvernamentală/PIB şi
- îmbunătăţirea sustenabilă a finanţelor externe.
Realitatea unei strategii depășite
„În anii precedenţi, Guvernul şi-a putut atins ţintele prin reducerea investiţiilor de capital. Totuşi, Fitch crede că această strategie şi-a atins limitele şi se aşteaptă la adâncirea deficitului bugetar la 3,4% din PIB în acest an”, spune comunicatul Fitch.
Perspectivele sunt afectate de faptul că relaxarea fiscală ar putea continua și dincolo de 2020, „mai ales dacă Guvernul merge mai departe cu majorarea pensiilor cu încă 40% în septembrie 2020 (după o alta de 15%, aprobată pentru septembrie 2019)”.
Deficitul bugetar crește
„În absenţa reformelor de creştere a veniturilor, Fitch estimează adâncirea deficitului bugetar la 4% din PIB în 2020, ceea ce ar majora nivelul datoriei publice ca procent din PIB la 37,9%, de la 35% în 2018, încă este uşor sub nivelul median de 38,8% afferent nivelului BBB”, proiectat pentru alte state din categoria „BBB”.
Riscurile evoluției macroeconomice negative „sunt parţial legate de politicile impredictibile, în special ţinând cont de ciclul electoral din următorii doi ani”, avertizează Fitch.
OUG 114, dovada slăbiciuni sistemului fiscal
Implementarea de către autorităţi a controversatei Ordonanţe de urgenţă privind taxele din decembrie 2018 şi apoi modificarea unor prevederi, în urma presiunii BNR şi a sectorului privat, „subliniază slăbiciunea cadrului fiscal şi dificultăţile cu care se confruntă Guvernul în vederea majorării veniturilor pentru a îndeplini promisiunile legate de cheltuieli.”
Fitch estimează că „impactul fiscal al măsurilor revizuite va fi foarte limitat, în special al taxei pe activele bancare.
Totuşi, există riscul unor efecte negative asupra mediului de afaceri, a investiţiilor şi a creşterii economiei”.
Sistemul bancar
Profitabilitatea sectorului bancar ar fi afectată prea puțin de noile taxe, Fitch aşteptându-se mai degrabă la o stabilitate generalizată a industriei bancare:
- rata de adecvare a capitalului rămâne ridicată (după 19,7% la sfârșitul anului 2018),
- rata creditelor neperformante continuă să scadă (până la 4,8% în februarie 2018, de la 6,4% la sfârșitul anului 2017) şi
- există lichidităţi masive.
Creditarea „pare moderată în contextul creşterii economice rapide din ultimii ani (…), ceea ce ajută la reducerea riscurilor unei bule de creditare şi a efectelor negative asupra întregii economii”.
Încetinirea creșterii economice și alte deficite
Fitch estimează o încetinire graduală a activităţii economice în 2019-2020, cu un ritm mediu de creştere a PIB-ului de 3,1%, în linie cu nivelul mediu din alte state din categoria „BBB”, dar mai mic față de avansul de 4,6% din perioada 2013-2018.
„Consumul privat a fost principalul motor al creşterii din 2014 încoace şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue pe termen mediu, dar la un ritm mai lent, ţinând cont de un avans mai redus previzionat pentru salarii.
„Investiţiile ar trebui să se redreseze în 2019-2020 (după ce s-au contractat în 2018), în urma absorbţiei mai ridicate de fonduri europene. Ţinând cont de reducerea populaţiei, PIB-ul per capita ar trebui să continue să crească semnificativ, atenuând deficitul faţă de restul UE”, susţine Fitch.
Inflația a fost în medie de 3,7% în primul trimestru din 2019, peste limita superioară a domeniului țintit de BNR.
Fitch se așteaptă la ameliorarea inflației până la 3,3% până în 2020, ca urmare a încetinirii economiei, desi creșterea puternică a salariilor pune presiune.
Deficitul de cont curent s-a adâncit la 4,5% din PIB în 2018, cel mai ridicat nivel din 2012 şi faţă de un nivel mediu de 1% din PIB la alte state din categoria „BBB”.
Fitch estimează creșterea deficitului de cont curent până la 5,5% din PIB în 2020, ca urmare a creșterii importurilor.
„Creşterea rapidă a salariilor, superioară celei a productivităţii, erodează competitivitatea costurilor, contribuind la adâncirea deficitului de cont current”, confirm agenţia de evaluare financiară.1