Ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, aliații Kievului s-au grăbit să ofere ajutor militar. Într-o premieră istorică, țările UE au primit rambursări parțiale pentru armamentul livrat Ucrainei.
Plățile au fost făcute dintr-un fond comun, numit Facilitatea europeană pentru pace (EPF), la care națiunile membre contribuie în funcție de dimensiunea economiilor lor.
Oficial, țările UE au salutat fondul ca pe un semn de solidaritate. Dar în culise, tensiunile escaladează după ce s-a aflat câți bani primesc țările din acest fond comun.
Solidaritate cu Ucraina în beneficiu propriu
Politico a discutat subiectul cu șapte diplomați și oficiali UE pentru acest raport, care au vorbit cu condiția anonimatului ținând cont de faptul că informațiile pe subiect sunt clasificate.
Acuzația care a reieșit din aceste discuții este că o țară în special – Estonia – și-a reînnoit arsenalul pe bani europeni după ce și-a trimis stocurile vechi de armament în Ucraina.
În mod oficial, toate țările primesc aceeași rată de rambursare, pe care statele membre UE au convenit: aproximativ 84% din prețul armamentului livrat Ucrainei.
Cu toate acestea, există mari diferențe în modul în care țările calculează prețul echipamentelor livrate. „Există abordări foarte diferite, fiecare țară folosește propria metodologie” pentru a calcula costurile, a spus un oficial.
Finlanda și Balticele profită de fondurile Facilității pentru pace
Datele clasificate de la Departamentul de Afaceri Externe și Apărare al UE (SEAE) împărtășite cu diplomații din țările UE arată că șase țări și-au calculat cererile de rambursare pe baza prețului de achiziție al echipamentelor noi, în loc să țină cont de prețurile actualizate ale stocurilor livrate în beneficiul Kiev.
Potrivit surselor Politico, aceste 6 țări sunt:
- Finlanda (care, conform SEAE, a pretins 100 la sută din noul preț de achiziție)
- Letonia (care a pretins 99 la sută)
- Lituania (93 la sută)
- Estonia (91 la sută)
- Franța (71 la sută)
- Suedia (26 la sută)
Estonia este în fruntea listei în cifre absolute, solicitând peste 160 de milioane de euro pentru donațiile sale anterioare către Ucraina, din care i s-au rambursat 134 de milioane de euro, potrivit unei analize generale a SEAE.
Estonia, acuzată că își modernizează arsenalul din banii comuni al UE
Aceste cifre au generat comentarii dure. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas, au spus diplomații consultați de Politico, a lansat public, în repetate rânduri, apeluri pentru mai mult sprijin militar pentru Ucraina, dar pare să fi găsit prin asta o modalitate de a-și sprijini propria armată.
„Își trimit vechiturile în Ucraina și cumpără material nou-nouț pentru ei înșiși, din banii UE”, a spus un diplomat UE despre Estonia. Un al doilea diplomat UE a confirmat că acest comportament al Estoniei a provocat uimire în întreaga UE, chiar dacă nimeni nu a făcut observații Estoniei pentru a evita orice semn de diviziune.
„Ce fac estonienii este că trimit material vechi, care nu mai este în producție, și apoi cer rambursarea costurilor pe baza prețului alternativelor moderne”, afirmă un alt diplomat. „De exemplu, au trimis Strelas (vechi lansatoare portabile de rachete sol-aer sovietice- n. red.) în Ucraina, dar au cerut rambursarea pentru Stinger-urile moderne, care desigur sunt mult mai performante și preț mult mai mare. Acesta este motivul pentru care sprijinul militar al Estoniei pare să fie mult mai mare pe cap de locuitor decât cel al altor țări în statisticile pe care toată lumea le citează.”
Purtătorii de cuvânt ai reprezentanței permanente a Estoniei la UE și ministerul apărării al Estoniei nu au răspuns la o solicitare de comentarii.
Cu toate acestea, guvernul din Tallinn a anunțat în trecut, în ianuarie, că își calculează ajutorul acordat Ucrainei pe baza „valorii de recuperare” a materialului donat și că „a solicitat fonduri de la Facilitatea europeană pentru pace pentru înlocuirea echipamentului.”
La fel, purtătorii de cuvânt ai Finlandei și Lituaniei au refuzat să comenteze.
***
