Finlanda a aderat marţi la NATO, după 30 de ani de nealiniere militară. Este o decizie strategică cauzată de invazia Ucrainei de către Rusia, invazie justificată la acel moment de Kremlin prin nevoia de contracarare a ”extinderii agresive” a Alianței către Est.
”Este o zi mare pentru Finlanda (…). Este totodată un lucru bun pentru NATO”, a spus luni, la Bruxelles, ministrul finlandez al Apărării, Antti Kaikkonen.
Moscova denunţă însă o ”nouă agravare a situaţiei”, potrivit purtătorului de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. ”Extinderea NATO este o atingere la adresa securităţii noastre şi intereselor noastre naţionale”, a declarat Peskov presei şi a anunţat, fără să ofere detalii, că Rusia se vede obligată ”să ia contramăsuri”.
Frontiera NATO – Rusia tocmai s-a extins cu 1.300 km
În cadrul unei ceremonii încărcate de simbolism, această ţară nordică, care împarte o frontieră de 1.300 de kilometri lungime cu Rusia, devine al 31-lea stat membru al Alianţei în ziua în care aceasta a luat naştere, la 4 aprilie 1949.
După înmânarea documentelor care consfințesc aderarea reprezentantului SUA, gardian al Tratatului fondator al Organizaţiei Atlanticului de Nord, steagul Finlandei a fost înălţat în fața sediului Alianţei din Bruxelles. Drapelul Finlandei este ridicat între steagurile Estoniei şi Franţei, drapelele statelor membre fiind așezate în ordine alfabetică.
”Finlanda este acum în securitate. Împreună, aliaţii NATO reprezintă 50% din puterea militară mondială. Aşadar, atât timp cât rămânem uniţi, atât timp cât timp ne apărăm reciproc şi o facem în mod credibil, nu va exista atac militar împotriva unui aliat NATO”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Invazia Ucrainei de către Rusia a bulversat securitatea în Europa şi a refăcut strategiile naționale de apărare, determinând Finlanda şi Suedia să vrea să intre sub umbrela protectoare a NATO.
Prin aderarea la NATO, Finlanda, care a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, dublează lugimea frontierei cu Rusia a Alianţei Nord-Atlantice.
Ea obţine protecţia Articilului 5 – angajamentul apărării colective, potrivit căruia un atac al unui membru ”va fi considerat un atac împotriva tutuor membrilor” NATO.
Aderarea Suediei este prioritatea NATO
Obiecţiile Turciei şi Ungariei au întârziat aderarea la NATO a Finlandei timp de luni de zile şi blochează în continuare Suedia.
”Sunt absolut încrezător în faptul că Suedia va deveni membră. Este, pentru NATO, pentru mine, o prioritate să ne asigurăm că acest lucru se va întâmpla cât mai rapid posibil”, a dat asigurări Jens Stoltenberg.
”Suedia este pregătită să adere la NATO”, a anunţat, la rândul său, secretarul de Stat american Anthony Blinken.
Obiectivul este obţinerea ratificării de către Turcia şi Ungaria până la summitul NATO prevăzut la Vilnius, în iulie.
Jens Stoltenberg: Ușa NATO rămâne deschisă în continuare, Ucraina va deveni membru al Alianței
Aderările celor două ţări nordice demonstrează faptul că ”uşa NATO rămâne deschisă”, a subliniat Jens Stoltenberg.
”Poziţia NATO rămâne neschimbată. Ucraina va deveni un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice”, a continuat el.
Însă, a adăugat imediat secretarul general al NATO, ”obiectivul principal este supravieţuirea sa ca ţară suverană şi independentă, (pentru că) altfel a vorbi despre aderare nu are niciun sens”.
Miniştrii de Externe din NATO se întâlnesc cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba şi urmează să discute despre ”susţinerea pe termen lung” a Kievului.
O reuniune a Comisiei NATO-Ucraina a fost organizată în acest scop – în pofida obiecţiilor Ungariei.
***
