Finlanda ar trebui să depună o cerere de aderare la alianța militară NATO, au anunțat joi președintele finlandez Sauli Niinisto și prim-ministrul Sanna Marin într-o declarație comună.
„Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO”, au spus cei doi înalți oficiali ai statului. Aceasta este o schimbare majoră de politică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina.
Decizia a fost anticipată miercuri de președintele Sauli Niinisto, care a declarat că ”de vină” pentru aderarea Finlandei la NATO este președintele Rusiei, Vladimir Putin. „Tu ai provocat asta. Privește-te în oglindă”, a transmis președintele Finlandei omologului său din Rusia.
Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km și un trecut dificil cu Rusia, a rămas anterior în afara alianței, dar a colaborat cu aceasta.
Declarația integrală a președintelui și prim-ministrului:
”În această primăvară, a avut loc o discuție importantă despre posibila aderare a Finlandei la NATO. A fost nevoie de timp pentru a lăsa parlamentul și întreaga societate să își stabilească pozițiile în această chestiune.
A fost nevoie de timp pentru contacte internaționale strânse cu NATO și țările sale membre, precum și cu Suedia. Am vrut să acordăm discuției spațiul necesar. Acum că se apropie momentul luării deciziilor, ne exprimăm părerile egale, inclusiv pentru informarea grupurilor și partidelor parlamentare.
Calitatea de membru al Alianței ar întări securitatea Finlandei. Ca membru al NATO, Finlanda ar întări întreaga alianță de apărare. Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO.
Sperăm că demersurile naționale încă necesare pentru a lua această decizie vor fi luate rapid în următoarele zile.”
Cererile de aderare ale Finlandei și Suediei ar putea fi aprobate înainte de summit-ul de la Madrid
Statele membre NATO se așteaptă ca Finlanda și Suedia să solicite oficial aderarea la alianță în zilele următoare și le vor acorda rapid calitatea de membru. Potrivit Reuters cinci diplomați și oficiali ai alianței afirmă că invadarea Ucrainei de către Rusia forțează regândirea radicală a securității europene.
Diplomații și oficiali ai Alianței au spus că cererile de aderare ale Suediei și Finlandei vor fi cu siguranță aprobate rapid, posibil chiar înainte de summit-ul NATO planificat la Madrid, în perioada 28-30 iunie.
Calitatea de membru se obține însă abia după ce toate cele 30 de parlamente ale statelor membre ratifică decizia Alianței de primire a noilor membri. Procesul de ratificare a calității de membru ar putea dura cel mult un an.
În această perioadă, aliații vor asigura o prezență sporită a trupelor în regiunea nordică și vor organiza mai multe exerciții militare și patrule navale în Marea Baltică.
Foarte probabil, forțe americane și britanice vor staționa, prin rotație, în Finlanda și Suedia, au precizat sursele Reuters. Finlanda și Suedia nu beneficiază de clauza de apărare colectivă a NATO decât după ce parlamentele tuturor celor 30 de state membre vor ratifica decizia.
Suedia își revizuiește vineri politica națională de securitate, anunțul privind aderarea NATO este așteptat duminică
În regiunea nordică mai largă, Norvegia, Danemarca și cele trei state baltice sunt deja membre NATO. Finlanda a anunțat joi, prin președintele Sauli Niinisto și prim-ministrul Sanna Marin, intența de a depune o cerere de aderare. Suedia urmează să anunțe duminică o decizie similară, după ce Parlamentul Suediei va revizui, vineri, politica națională de securitate.
„Da și da: vor aplica și li se va acorda calitatea de membru”, a spus un diplomat de rang înalt, vorbind sub rezerva anonimatului, despre modul în care vor acționa cele două națiuni nordice.
Nordicii așteaptă reacția Rusiei
Oficialii NATO se așteaptă ca Moscova să anunțe că mută rachete și alte arme mai aproape de granița cu Finlanda.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat miercuri să indice o posibila reacție a Rusiei. „Desigur, observăm la modul cel mai atent tot ceea ce este legat de acțiuni care sunt capabile să schimbe cumva configurația alianței din apropierea granițelor noastre”, a spus el.
„Acesta este un subiect pentru o analiză foarte, foarte atentă. Deocamdată, nu putem spune mai multe”, a fost reacția lui Dmitri Peskov.
Marea Britanie și SUA, garanți de securitate până la finalizarea procedurilor de aderare
Premierul britanic Boris Johnson, aflat miercuri în vizită în Suedia și Finlanda, a semnat acorduri bilaterale de apărare cu ambele națiuni, promițând sprijin pentru forțele lor armate în cazul în care acestea vor fi atacate.
Boris Johnson a reiterat că NATO este o alianță defensivă care nu amenință alte țări. Rusia nu este de acord cu acest enunț, privind extinderea NATO drept amenințare directă la adresa propriei sale securități.
Rusia afirmă că apropierea Ucrainei de NATO este unul dintre motivele acțiunilor sale în Ucraina.
Suedia a cerut recent Statelor Unite asigurări că Washingtonul îi va consolida securitatea în cazul unor eventuale represalii rusești. Misiunea SUA la NATO a refuzat să comenteze informația.
„Suntem încrezători că am putea găsi modalități de a răspunde oricăror preocupări pe care fiecare țară le poate avea cu privire la perioada de timp dintre o cerere de aderare la NATO și aderarea lor potențială la Alianță”, a declarat Jeff Adler, purtătorul de cuvânt al Misiunii SUA la NATO.
Urmărește-ne pe Google News
