fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Chestiunea

”Cum (re)învățăm România să se hrănească”

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere… Mai mult

12.05.2020

La obiect

Martie 2020: Salarii majorate, inflația stabilă, dar avansul puterii de cumpărare a coborât la cel mai mic nivel din ultimii doi ani

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2020 a fost de 5.386 lei, cu 143 de lei sau 2,7% mai… Mai mult

12.05.2020

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Finanțele publice ale României pe 2014 – deficitul bugetului de stat, mult peste cel consemnat per total

de Marin Pana 1.2.2015

executie-bugetaraBugetul general consolidat a încheiat anul 2014 cu un deficit de 1,85% pe execuția cash, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Conform unei ”tradiții” discutabile, în ultima lună a anului sumele cheltuite au depășit cu mult încasările, ceea ce a afectat rezultatul de -0,04% din PIB la deficit consemnat după primele 11 luni.

Rezultatele excuției bugetare sunt prezentate mai jos, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat pentru anul trecut la 674,3 miliarde lei și utilizat de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul. De subliniat, bugetul de stat reprezintă mai puțin de 45% din cel general consolidat la încasări și ceva mai mult de 51% din cheltuieli.

Explicația vine de la subvențiile care au trebuit acordate de la bugetul de stat pentru a echilibra celelalte trei bugete importante din compunerea bugetului general consolidat, cel centralizat al unităților adimistrativ-teritoriale, cel al asigurărilor sociale și cel al sănătății.
De aceea, deficitul bugetului de stat a fost de 3 % din PIB, mult peste cel consemnat per total pe finalul anului trecut.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de 74,2%. Simplificat, asta înseamnă că la fiecare trei lei strânși din impozitele pentru pensii statul a cheltuit patru lei pentru plata lor, leul diferență fiind dat din alte dări precum impozitul pe venit sau TVA.

Similar, bugetul sănătății a a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de 76,5%. Alte 6,6% au venit din accize ( taxa pe viciu, practicată la tutun și alcool), iar 16,7% din subvenții acordate tot de la bugetul de stat. Simplificat, un leu din șase a venit de la bugetul de stat din cauza sumelor insuficiente adunate din impozitul pe venit cu destinație clară pentru sănătate.

Un mic reviriment al încasărilor

După o perioadă de maxim al încasărilor bugetare raportate la PIB în perioada 2010 – 2012 ( undeva în apropierea plafonului de 33%), revenisem pe o pantă descrescătoare în 2013. Datele arată că 2014 a adus, prin raportare la PIB, un mic reviriment al încasărilor și o plasare după multă vreme sub pragul de 2% din PIB, ceea ce în condițiile de plăți de dobânzi ne apropie de situația de excedent primar.

Rezultatele de anul trecut seamnă cu cele din 2006, ultimul de dinaintea aderării la Uniunea Europeană. Între 2012 și 2014, deficitele bugetare s-au încadrat în limita de 3% stabilită la Maastricht, exact ca în anii 2006 – 2007.
Rămânem, însă, foarte departe de media europeană în materie de încasări și cheltuieli bugetare raportate la PIB, medie situată undeva la 45% și, respectiv, 48%.

tabel 2Încasările din TVA scad drastic: cu 0,4% din PIB

Pe partea de venituri, ar fi de notat reducerea încasărilor din TVA de la 8,1% din PIB la doar 7,5% din PIB.

În schimb, ponderea accizelor a urcat de la 3,3% la 3,6% din PIB.
Ușoara creștere a ponderii impozitelor pe profit (de la 1,7% la 1,8% din PIB) a fost anulată de reducerea în aceeași proporție a impozitului pe salarii şi venit (de la 3,6% la 3,5% din PIB).
Componenta cea mai importantă a veniturilor statului, contribuțiile de asigurări, s-a păstrat la același nivel de 8,5% din PIB.

De reținut, sumele primite de la UE în contul plăților efectuate au fost de 11,1 miliarde lei (1,65% din PIB), cu 21,1% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, cheltuielile pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au menținut la 2,2% din PIB, pe fondul unei ușoare creșteri nominale, de la 14,21 miliarde lei la 14,67 miliarde lei.

Cheltuieli: Fără investiții publice

Pe partea de cheltuieli, cea mai importantă a fost diminuarea localizată pe zona cheltuielilor de capital, echivalentă cu 0,3% din PIB.
Alocările pentru personal au crescut cu 0,3% puncte procentuale ( de la 7,2% la 7,5% din PIB) și s-au îndepărtat de pragul de 7% stabilit anterior.

tabel 3Cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 0,2% din PIB deși s-au ridicat aproape la aceeași valoare în termeni nominali, urmare a scăderii randamentelor la licitațiile de obligațiuni și a creșterii PIB.
Sumele pentru bunuri și servicii s-au diminuat și ele de puțin ca pondere în PIB, deși au crescut în termeni nominali.
Asistența socială a beneficiat de aproape 3 miliarde de lei în plus, dar ponderea ei în PIB s-a redus de la 10,7% la 10,6%, ceea ce înseamnă că protecția socială nu a ținut pasul cu creșterea economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.2.2015

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    1.2.2015, 9:11 pm

    E jenant (cu tendinta spre scandalos) sa nu se priceapa dupa atitia ani ca :
    – Istoria presiunii fiscale in vest a inceput cu procente ridicole dupa 1945 . Deoarece daca nu ai economie dezvoltata, nu ai ce taxa . O omori in fasa .
    – Italia avea in 1982 o presiune fiscala de doar 32% PIB . Era si devenita a 5-cea putere economica mondiala . Cu o datorie de stat de doar 60% PIB (tot in 1982) erau deja realizate mii de km. de autostrazi , canalizarea si electricitatea in toate localitatile tarii si fara exceptie, un sistem de invatamint modern si universal precum si un sistem de sanatate de inalta valoare profesionala .
    – Comparati cu datele romanesti si inevitabil veti vedea ca problema nu e in nici un mod de presiune fiscala , datorie de stat (se poate compara cu alte tari ex-socialiste si rezultatul e acelasi) .
    PROBLEMA E DE DIFERENTE DE CLASE POLITICE , PROFESIONALISM SI STRINS LEGAT , STRATEGII .
    DNA ne explica mai bine ce a fost facut , ce se face in Romania cu banii contribuabililor .
    Datele mondiale infirma fara urma de dubiu scuza lipsei de rezultate datorita presiunii fiscale scazute .
    Dupa 25 de ani , e ora a privii realitatea in fata si nu a cauta scuze puerile .

  2. Pribeagul
    2.2.2015, 8:13 pm

    “Cu mâine zilele-ţi adaogi,
    Cu ieri viaţa ta o scazi
    Şi ai cu toate astea-n faţă
    De-a pururi ziua cea de azi.”
    Tabelul “Evolutia cheltuielilor bugetare in 2014”pare a fi in datele lui esentiale acelasi de anul trecut, de acum doi ani, de…, si aceasta situatie pare a face ca zilele noastre sa para a fi mereu ca “ziua cea de azi.”
    Ce poate fi modificat in acest tabel, modificari care sa faca ca zilele noastre sa-si afle un sens, sa nu mai para a se pierde in van?
    Desigur dobinzile, de peste 2 mld de euro!, nu-si au locul acolo. Este greu de justificat existenta acestor dobinzi! Unde sunt mijloacele in care s-au transformat creditele care sa le faca sa dispara? Dar trebuie facut in asa fel incit ele sa dispara!
    Cheltuielile de personal – avind in vedere ca s-a ajuns la aceasta cifra prin cresterea nejustificata a aparatului bugetar dela 800 mii la 1.4 mil si redus de Guvernul Boc la 1.2 mil, incremenit la aceasta cifra de Guvernul Ponta, care face dreptate pina la capat! – s-ar putea reduce cu cca 30%. Nu-i nevoie sa se reduca, sa ramina la acelasi nivel, sa se reduca numarul angajatilor din aparatul bugetar cu 30%, fapt care ar duce la cresterea semnificativa a salariilor in domeniu si a pensiilor, si la reducerea cu peste 2 mld de euro a cheltuielilor cu bunuri si servicii,ca de!, la pesonal numeros, trebuie ca aceste cheltuieli sa fie pe masura.
    Cheltuielile cu proiecte impreuna cu cele de capital se ridica la cca 7 mld de euro, o cifra semnificativa! Poate cineva sa arate un obiectiv semnificativ realizat? Degeaba cetatenii se spetesc si asuda ca sa platesca fel de fel de dari, degeaba se fac cheltuieli, daca ele se transforma doar… in fum.

Lăsați un comentariu


Stiri

Romgaz: Problemele legii offshore şi pandemia au amânat discuţiile despre preluarea unei participaţii din Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Discuţiile referitoare la preluarea de către Romgaz a unei cote de participare din proiectul Neptun Deep “nu sunt încheiate, vor continua, dar sunt puse în… Mai mult

Stiri

Măsurile adoptate în ședința de Guvern: Fonduri pentru Ministerul Sănătății / Pregătirea proiectelor pentru viitorul exercițiu financiar al UE

Alexandra Pele

Guvernul a adoptat miercuri mai multe acte normative, cele mai importante vizând asigurarea resurselor financiare în contextul pandemiei, precum și pregătirea viitorului exercițiu financiar al… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanţelor: Efect bugetar al măsurilor fiscale de urgenţă de 1,5% din PIB. Harta creditorilor României

Adrian N Ionescu

Efectul măsurilor fiscale luate în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă asupra bugetului public pentru buget este de aproape 1,5% din PIB, potrivit declaraţiilor… Mai mult

Stiri

IMM Invest: Fondul de garantare a aprobat peste 1.400 de credite, în valoare de un miliard de lei

Alexandra Pele

În această dimineață erau aprobate 1.441 de credite garantate de stat prin programul IMM Invest în valoare de peste un miliard de lei, a anunțat… Mai mult

Stiri

Generalul Ionel Sorin Bălan, numit la conducerea STS

Vladimir Ionescu

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat miercuri numirea generalului-maior Ionel-Sorin Bălan (foto) în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în… Mai mult

Stiri

410.000 locuri de muncă dispărute din economie în criza Covid: O situație pe sectoare

Mariana Bechir

Numărul contractelor încetate din cauza epidemiei a depășit la sfârșitul săptămânii trecute plafonul de 400.000. Premierul Ludovic Orban declara săptămâna trecută că acestora li se… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind învățământul online e neconstituțională

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea președintelui Klaus Iohannis referitoarela neconstituţionalitatea legii ce prevedea că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi… Mai mult