Guvernul Ciolacu a ascuns în Ordonanța privind comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale (adoptată săptămâna trecută, vineri) prevederi care permit alimentarea discreționară a Fondului aflat la dispoziția Guvernului.
Fonduri ”noi” vor alimenta acest fond cu scopul ”finanţării cheltuielilor ordonatorilor principali de credite aferente organizării şi desfăşurării alegerilor” din 9 iunie.
Două sunt sursele de finanțare suplimentară, pe care le prevede OUG de vineri, si le vom prezenta mai jos.
Decizia guvernului este, însă, cel puțin curioasă în condițiile în care prin Legea bugetului de stat 2024 sunt deja alocate sume pentru organizarea celor 4 runde de alegeri din 2024.
Tot în legea bugetului este stabilit și plafonul maxim de 2,8 mld lei pentru cheltuieli din Fondul de rezervă asociate organizării și desfășurării alegerilor. Plafon care acum dispare (ca efect al derogărilor conținute de OUG privind comasarea) chiar dacă PSD și PNL au justificat comasarea și prin nevoia de economii la buget.
Mai jos, facsimil cu prevederea din Legea Bugetului 2024 (Art. 45, alin. 2), cu plafonul maxim al cheltuielilor pentru alegeri din Fondul de rezervă:
În noua OUG, acest plafon maxim, prevăzut de Legea Bugetului, nu mai e pomenit.
Cele două surse prin care OUG-ul alimentează Fondul de Rezervă:
cofinanțarea fondurilor europene ”fantomă” +
”cotizația” instituțiilor statului, la cererea Finanțelor
Cele două surse de alimentare a Fondului aflat la dispoziția premierului vizează atât cofinanțarea fondurilor europene, cât și contribuția diverselor instituții ale statului sau ministere (ordonatori de credite).
Dar într-un mod foate bizar: e vorba de fondurile europene ”fantomă” – care nu mai pot fi atrase pentru că s-a depășit termenul lor la data de 31 decembrie, lucru pe care guvernul cu siguranță îl știa încă înainte de-a elabora Legea Bugetului.
1, Cedarea la Fondul de rezervă a cofinanțării fondurilor europene ”fantomă”: cele de care Guvernul știa încă de când a făcut Bugetul că nu vor mai putea fi atrase
Un articol din OUG adoptată vineri arată că sumele aferente derulării unor proiecte cu finanțare europeană pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Potrivit OUG e vorba de sume (evident, ar fi vorba de sume necesare cofinanțării respecivelor proiecte) prevăzute la:
- titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”
- titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020”
- titlul 60 „Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR”
- titlul 61 „Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”
Această prevedere indică faptul că aceste sume există în Legea Bugetului de stat, deși nu ar fi trebuit să mai fie.
Și nu ar fi trebuit să fie pentru că:
- În 2024 nu se mai pot finanța proiecte din fostul ciclu financiar 2014-2020, potrivit regulii N+3
- Renegocierea PNRR a fost finalizată înainte de adoptarea Legii bugetului pe 2024, deci autoritățile știau ce proiecte au ieșit din PNRR și nu mai trebuiau să fie bugetate
Situația are o singură explicație: autoritățile au ”neglijat” realitatea doar ca să ”găsească” ulterior noi surse de alimentare a Fondului de rezervă aflat la dispoziția Guvernului Ciolacu.
2, ”Cotizarea” la Fondul de rezervă de către ministere și instituții a 10% din creditele de angajament si bugetare. ”În termen de o zi” de la solicitaea Finanțelor
Potrivit Art.35 din ordonanța adoptate joi, ”ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat disponibilizează la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în termen de o zi de la data solicitării Ministerului Finanţelor, creditele de angajament şi creditele bugetare reţinute în proporţie de 10%”.
3, Premieră în filosofia bugetară: cine nu se conformează, oricum i se iau banii
Ministerele și instituții – ordonatori de credite – nu au cum să nu se conformeze: guvernul a prevăzut în OUG că banii le vor fi luați oricum, prin modificarea bugetului respectivului ordonator de credite:
În situația în care un ordonator de credite ”nu răspunde la solicitare și în termen”, Ministerul Finanțelor este autorizat, în premieră, să modifice atât bugetul de stat cât și bugetul respectivului ordonator de credite și să transfere bani de la respectiva instituție la fondul de rezervă.
***
(Citiți și: ”Bugetul 2024 a trecut prin Parlament – cifrele esențiale”)
***
