În 2014, numărul profesorilor care au declarat venituri obținute din meditații a crescut, comparativ cu anul anterior, cu aproximativ o cincime – de la 2.167 contribuabili, la 2.577 – potrivit datelor ANAF.
Numărul este departe de realitate, spun persoane intervievate de cursdeguvernare.ro, în condițiile în care sistemul autohton de educație nu reușește, adesea, să ofere pregătirea necesară examenelor pe care un elev le dă pentru a trece de la un nivel la altul.
Conform informațiilor furnizate de Fisc la cererea cursdeguvernare.ro, profesorii au declarat anul trecut un total de peste 14 milioane de lei obținuți din lecțiile predate în particular, ceea ce înseamnă o medie de 5.500 de lei pentru un meditator.
Pentru aceste sume, ei au plătit la buget un impozit cumulat de peste 1,7 milioane de lei.
Harta contribuabililor în industria meditațiilor
Cele mai multe declarări apar la Direcția Generală Cluj, de care aparțin județele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare și Sălaj.
Aici și-au declarat venituri din astfel de activități 899 de persoane, care au realizat împreună venituri de 5,088 milioane de lei.
În București și județul Ilfov numărul profesorilor care predau și în particular este de trei ori mai mic decât la Direcția Generală Cluj – doar 275 de persoane s-au înregistrat în acest sens, dar sumele obținute sunt mult mai mari.
Per total, meditatorii din Capitală au avut venituri de 2,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă o medie de 8.519 lei, comparativ cu 5.660 de lei, cât a câștigat, în medie, un profesor înregistrat la Direcția Cluj.
Potrivit calculelor, cele mai mari venituri medii apar la Regionala Brașov (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu), unde s-au câștigat anul trecut câte 9.218 lei.
Cele mai mici sume au fost declarate de profesorii din Direcția Timișoara (județele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) – 2.784 lei.
Nu se cunosc proporțiile financiare reale
Nimeni nu știe cât de răspândit este acest fenomen al meditațiilor, pentru că nu există niciun studiu cu acest obiect, însă este cert că declarările de la Fisc sunt departe de realitate.
„Pe datele de la ANAF, raportate numai la cele peste 1.000 de licee din țară, ar însemna să existe, în medie, 2 – 2,5 profesori care predau în privat. Nu are cum să fie adevărat”, a explicat pentru cursdeguevrnare.ro fostul ministru al Educației, Liviu Pop, profesor de liceu, nivel de studii unde se fac cele mai multe meditații.
Problema părinților : unii profesori meditează elevii din clasa unde predau și nu sunt interesați de calitatea educației la clasă
Iulian Cristache (foto), președintele Federației Părinților de elevi din învățământul preuniversitar, organizație nonguvernamentală care colaborează cu autoritățile la elaborarea reglementărilor ce ar trebui să ducă la creșterea calității educației, spune că singura problemă în această chestiune este ca profesorii să nu mediteze elevi din clasele unde predau.
“Acest lucru se întâmplă pe scară largă și dintotdeauna, toți copiii care vor să intre la o facultate bună fac meditații”, spune Iulian Cristache.
În unele cazuri, explică ăreședintele Federației, copiii sunt constrânși de proprii profesori să facă meditații cu ei.
Aceasta este îngrijorarea părinților, nu calitatea educației, iar Federația a cerut interzicerea acestei practici care poate duce la discriminare în clasă și la avantajarea celor care plătesc un cadru profesoral în privat.
“În cazul facultăților bune, de Drept, Medicină, Automatică sau altele, copiii trebuie să facă meditații, fără discuții”, spune Iulian Cristache, “pentru că se intră cu punctaj mare”.
El cunoaște bine situația din sistem pentru că de 15 ani activează în asociații ale părinților
Are un băiat în anul trei de facultate și el, tatăl, a fost cel care i-a căutat mereu cei mai buni profesori: “Nu l-am lăsat să facă meditații în grup. La matematică și fizică a făcut meditații singur”, mai explică acesta.
Băiatul său a făcut meditații și în ciclul primar (mai puțin), dar mai intens începând din ciclul gimnazial.
Profesorii voluntari
Copiii din familii cu posibilități reduse trebuie să compenseze singuri diferențele dintre ei și colegii cu profesori în privat.
Există și câteva excepții de organizații care încearcă să umple golurile de cunoștințe lăsate de sistemul de educație și în cazul celor fără posibilități.
Filiala din România a Federației Internațională a Comunităților din România (FICE) folosește voluntari pentru a-i pregăti pe elevii aflați în plasament să treacă bacalaureatul.
Astfel de profesori voluntari, spune Toma Mareș (foto), președintele FICE România, pregătesc pentru bacalaureat elevi fără părinți și aflați în plasament în orașele Iași, Alexandria, Bârlad și Reșița.
Este însă foarte greu să găsești cadre didactice care să predea gratuit pentru elevi fără părinți, când cei mai mulți își doresc meditații care să suplimenteze salariile mici din învățământ.
“Pregătire suplimentară” pentru Evaluare și Bacalaureat plătită din fonduri europene
Iulian Cristache spune că meditațiile sunt necesare mai ales la trecerea dintr-un ciclu în altul, adică pentru Evaluarea Națională și apoi pentru Bacalaureat.
Cunoscândcă lecțiile de la clasă nu sunt suficiente uneori pentru a promova cele două examene d etranziție de la un ciclu la altul, statul a lansat mai multe proiecte de “Pregătire suplimentară” cu fonduri europene, în județe sărace din Moldova și Oltenia – Muntenia (Ialomița, Vrancea, Dâmbovița, Suceava).
Este vorba de platforme unde existăun alt fel de cursuri decât la clasă și se organizează lecții face to face virtual, iar elevii din grupurile țintă se pot pregăti pentru evaluarea națională și bacalaureat.
Ele funcționează începând de anul trecut și, în general, au un grup țintă de aproximativ 4.100 de elevi.
Platforma electronică pentru Dâmbovița (evaluare națională) a costat 1,4 milioane de lei, iar cea pentru Suceava (bacalaureat) 1.6 milioane de lei, cu tot cu servere, computere etc. Banii au fost luați prin programul POSDRU.
Proiectele își propun să le ofere acestor copii competențe în limba maternă, în matematică și competența de a învăța eficient, pentru a crește promovabilitatea.
Livia Acostoaie, de la Inspectoratul Județean Suceava, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că aceste proiecte s-au dovedit eficiente încă din primul an de funcționare (2015).
Anul trecut, rezultatele din Suceava la bacalaureat au crescut, spune aceasta, cu 93,16%.
Potrivit bilanțului primul an de activitate, eficiența programului a fost dovedită prin creşterea procentelor de promovabilitate: cele 34 de licee Elevii au reușit să recuepreze unele conținuturi și să le înțeleagă mai binere prin “rezolvarea a numeroase variante de subiecte, conform programei de examen”.
Urmărește-ne pe Google News
