UPDATE: Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcție.
****
Știrea inițială:
Felix Bănilă a demisionat miercuri de la conducerea DIICOT, după un an de la preluarea funcției și cu doi înainte de încheierea mandatului.
Toate cele patru mari parchete au, așadar, conducere interimară, în acest moment – Parchetul General, DIICOT, DNA și Secția specială pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați.
„Este o demisie de onoare”, a declarat Bănilă, cel care spunea mărți că are nevoie de ”un amplu proces cognitiv” înainte de a răspunde cererii președintelui Klaus Iohannis.
Dacă nu demisiona, el ar fi plecat probabil prin revocare, întrucât ministrul Ana Birchall pregătea, conform unor surse, declanșarea procedurii de demitere.
Șeful statului i-a cerut luni demisia, invocând modul dezastruos în care a fost instrumentată ancheta din cazul Caracal: „Ce s-a întâmplat în ultimele zile cu una dintre familiile victimelor de la Caracal este un exemplu de „așa nu!”. Este extrem de grav că cei care conduc instituții ale statului român girează astfel de comportamente, prin care potențialii infractori sunt tratați cu blândețe, cu mănuși, iar victimele sunt tratate cu duritate și cu agresivitate”, a spus Klaus Iohannis.
Propus de Tudorel Toader și numit de Klaus Iohannis, în pofida atenționării procurorilor din DIICOT
Actualul procuror-șef al DIICOT a fost numit în funcție anul trecut, la propunerea fostului ministru Tudorel Toader. Acesta s-a arătat nemulțumit de activitatatea fostului șef, Daniel Horodniceanu și a refuzat să-i acorde al doilea mandat.
Toader l-a preferat pe Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacăul, care la interviul din CSM a recunoscut că nu cunoaște nicio limbă străină și nu a știut ce sunt rapoartele Moneyval (care vizează spălarea banilor și finanțarea terorismului) și Greta (privind traficul de persoane), ambele fiind exact pe domeniul de activitate al DIICOT.
(Citiți și: “Felix Bănilă, aviz pozitiv al CSM pentru funcția de procuror-șef al DIICOT”)
După avizarea în CSM, procurorii DIICOT au decis în Adunarea Generală, să îi trimită preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care să îi solicite respingerea propunerii ministrului Justiţiei de numire a lui Felix Bănilă la conducerea Direcţiei. Șeful statului a semnat însă decretul de numire.
Proiectul de management conceput de Felix Bănilă, spuneau procurorii DIICOT, arată în mod clar că acesta nu s-a documentat corespunzător, nu cunoaşte şi nu înţelege structura, competenţa şi aspiraţiile Direcţiei.
Comunicatul prin care Felix Bănilă își anunță demisia, după ce marți a invocat stabilitatea țării pentru a explica de ce nu pleacă de la conducerea DIICOT:
„Deși am convingerea că nu am eșuat în îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege în calitate de procuror șef al D.I.I.C.O.T., iar speța ”Caracal” nu depășește nivelul priceperii mele și al aptitudinii soluționării ei de către ai mei colegi;
În urma discuțiilor purtate cu Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu Ministrul Justiției și cu membrii Secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, dar și în baza propriului raționament;
Am înțeles să îmi depun demisia de onoare din funcția de procuror șef al Direcției de Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, sens în care am înaintat-o Ministrului Justiției, respectând parcursul legal al actului numirii în această funcție, pentru a aprecia cu privire la oportunitatea transmiterii ei neîntârziate Președintelui României, spre a fi acceptată și a se luat act de aceasta, în vederea emiterii decretului de eliberare din această funcție, dată până la care voi continua să asigur conducerea D.I.I.C.O.T.
Aceasta nu vine pe fondul faptului că nu mi-aș fi făcut datoria și că nu mi-aș fi pus toată priceperea, profesionalismul și buna-credință în exercitarea funcției, pe care cu onoare încă o ocup;
Dar consider că la acest moment, demisia mea este absolut necesară pentru a oferi colegilor mei posibilitatea de a-și continua activitatea într-un climat lipsit de presiune.
Așa cum am mai spus-o, activitatea D.I.I.C.O.T. nu se rezumă doar la cazul ”Caracal” și dacă acesta este prețul pe care trebuie să îl plătesc pentru continuarea în bune condiții a activității – deși unul injust, consider – accept să mă retrag din funcție, lăsând Direcției de Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism stabilitatea celor 6 funcții de conducere din cadrul secțiilor structurii centrale și a celor alte 6, din cadrul serviciilor aferente acestora, precum și un corp profesional bine pregătit, onest și de bună-credință, cu adevărat independent ca procurori, apt a atinge toate obiectivele legale și strategice ale direcției, în ciuda oricăror alte argumente sau / și speculații contrare.
Vă asigur că sunt pe deplin conștient de implicațiile acestui act și de responsabilitatea ce incumbă funcției de procuror șef al D.I.I.C.O.T., însă nu pot accepta ca direcția, a cărui parte integrantă sunt, să reprezinte ținta predilectă și lipsită de apărare a celor care au obligația de rezervă ori a unor persoane neavizate domeniului sau / și lipsite de cultura juridică necesară.
Deși nu am nimic a-mi reproșa, întrucât cazul de la Dâmbovița nu incumbă activităților și competenței D.I.I.C.O.T., iar de la momentul revenirii mele din concediu (29.07.2019), am direcționat ancheta într-o manieră corectă, justă și legală, în timp ce efectuarea, continuarea și finalizarea acesteia este responsabilitatea exclusivă a procurorilor de caz, a căror independență, nici eu și nici nimeni altcineva, nu trebuie și nu poate a o încălca.
Dacă aș rămâne în funcție, aș risca să antrenez direcția într-un conflict care, pe termen mediu și lung, nu ar putea avea efecte pozitive nici pentru mine și nici pentru D.I.I.C.O.T.
Mi-aș dori, însă, ca gestul meu să rămână unul izolat, lipsit de relevanța pe care mulți, nu numai din sistemul judiciar, o pot intui și să nu deschidă calea unor demisii / demiteri ori revocări arbitrare, cu grave și iremediabile consecințe asupra independenței justiției, în general și a procurorilor, în mod special”.
