Fed ridică dobânda cheie și o pune pe hold în fața încetinirii economiei

Banca centrală a SUA, FED, a ridicat cu 0,25 puncte procentuale dobânda de politică monetară

• Dobânda pentru depozitele overnight este acum în intervalul 5%-5,25%
• Șeful Fed, Jerome Powell, spune că încă inflația este la un nivel prea ridicat
• Powell a fost reticent să afirme că s-a încheiat ciclul de creștere a dobânzilor și a respins o eventuală reducere a ratei dobânzii în cursul acestui an.

Rezerva Federală și-a schimbat politica monetară orientată spre redresarea economiei post-pandemie, trecând într-o nouă etapă, care ar putea închide ciclul de majorări agresive a ratei dobânzii-cheie, și să-și îndrepte atenția spre slăbiciunea creditării și alte riscuri economice.

Fed, banca centrală a SUA, a majorat rata dobânzii de referință cu un sfert de punct procentual, până la intervalul 5% – 5,25%, în concordanță cu așteptătile piețelor financiare, și a anunțat că „anticipează” creșteri suplimentare dacă va fi necesar.

Modificarea politii Fed nu exclude posibilitatea ca la întrunirea din iunie, comitetul de stabilire a politicii băncii centrale să efectueze o nouă ridicare a ratei dobânzii, dar președintele Fed, Jerome Powell, a declarat miercuri seară că este o întrebare deschisă dacă se justifică creșterea în continuare a dobânzii într-o economie care se confruntă cu mari presiuni inflaționiste, dar că încetinește spre stagnare și cu efecte dure asupra creditării și a sistemului bancar zguduit de trei falimente în ultimele două luni.

 „Suntem mai aproape, sau poate chiar am ajuns”, a spus Powell referitor la încheierea ciclului al majorărilor dobânzilor, care au urcat rata de politică monetară a Fed cu 5 puncte procentuale pe parcursul a 10 ședințe, începând din martie 2022. Această creștere abruptă ar putea justifica o perioadă mai calmă pentru ca să se poată aprecia impactul asupra economiei.

Folosind un limbaj care amintește de momentul în care s-a oprit ciclul de înăsprire a dobânzilor în 2006, Fed a spus că „pentru a determina măsura în care ar putea fi adecvată o consolidare suplimentară a politicii”, bancherii vor lua în considerare impactul politicii monetare asupra economiei.

În primul rând, inflația și impactul asupra creditării pe care oficialii Fed consideră că trebuie să le controleze în continuare, atât ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor, cât și a unui sector financiar zguduit de falimentele a trei bănci din SUA.

În conferința de presă de după anuțul deciziei comitetului de politică al Fed, Powell a spus că nivelul ridicat al inflației rămâne principala preocupare și că, prin urmare, este prea devreme de a spune cu certitudine că ciclul de majorare a dobânzilor s-a încheiat.

„Suntem pregătiți să facem mai mult”, a spus el, iar deciziile de politică monetară începând din iunie vor fi luate ca urmare a analizelor „întâlnire cu întâlnire”

El a respins, de asemenea, așteptările pieței conform cărora Comitetul Federal de stabilire a politicii va reduce ratele în acest an, spunând că o astfel de mișcare este puțin probabilă.

„Noi cei din comitet avem de părere că inflația va scădea dar nu atât de repede, va dura ceva timp”, a spus el reporterilor și „în acea lume, dacă această prognoză este în general corectă, nu ar fi potrivit să se reducă dobânzile” anul acesta.

Creşterea economică rămâne modestă, dar „recentele evoluţii vor avea probabil ca rezultat o înăsprire a condiţiilor de creditare pentru gospodării şi companii, afectând activitatea economică, locurile de muncă, inflaţi”, se arată în comunicatul Fed.

În primul trimestru al acestui an, Produsul Intern Brut al SUA a crescut cu doar 0,3% comparativ cu ultimul trimestru din 2022 şi cu numai 1,1% în ritm anual iar probabilitatea unei recesiuni a crescut.

Mai important, fragilitatea anumitor bănci a redevenit un subiect de actualitate, odată cu prăbuşirea băncii regionale First Republic, care la finele săptămânii trecute a trebuit să fie preluată de JPMorgan Chase.

Băncile comerciale au de suferit de pe urma majorării dobânzii de referinţă, care stabileşte costul la care băncile se împrumută între ele. Acest cost a urcat în mai puţin de un an de la un interval cuprins între 0 şi 0,25% până la valori cuprinse între 4,75% şi 5% în prezent.

***