marți

6 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 aprilie, 2011

Atacul cu bombă din Belarus, criza imigranţilor nord-africani şi negocierea repatrierii lor, un plan de “luptă” pentru economia portugheză, dar şi controversata lege antiburka din Franţa au ţinut primele pagini ale ziarelor europene în această săptămână.Conflictul din Libia a fost dezbătut de NATO, grupul de contact, statele aliate din fruntea acţiunilor de luptă (SUA, Franţa, Marea Britanie), pentru a se găsi o modalitate de a învinge forţele fidele lui Gaddafi şi pentru a-l alunga pe acesta de la putere.

Luni, 11 aprilie

• Un început de rău augur pentru săptămâna aceasta: atac terorist într-o staţie de metrou din Minsk; în urma exploziei au murit 12 oameni, alţi 200 fiind răniţi. Poliţia a arestat câţiva suspecţi, după două zile anunţând că doi dintre aceştia au “mărturisit” că sunt autorii atentatului cu bombă. Pachetul conţinea 5 kg de trinitrotoluene, cuie şi cuzineţi, şi se pare că era controlat prin radio. A explodat la o oră de vîrf, în staţia Oktyabrskaya, aflată la 100 de metri de reşedinţa prezidenţială. Preşedintele Alexander Lukaşenko a declarat că este un “cadou” făcut de străini, pentru a ”destabiliza ţara”. Liderul din Belarus le-a spus poliţiştilor să “scotocească peste tot” pentru a afla indicii şi a-i prinde pe autori. La câteva zile după incident, ministrul suedez de externe Carl Bildt l-a avertizat pe Lukaşenko să nu exploateze atacul cu bombă pentru a lua măsuri contra opoziţiei politice, după ce preşedintele susţinuse că lideri ai opoziţiei ar putea avea legătură cu atacul terorist. Nu se ştie până acum cine a ordonat şi a pus la cale atentatul de la metrou.


Marţi, 12 aprilie

• Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso declară că Tunisia trebuie să facă mai mult pentru rezolvarea crizei imigranţilor ilegali din Europa. El le-a promis autorităţilor tunisiene că UE le va oferi un sprijin financiar mai consistent, de 140 milioane de euro, dacă acceptă să repatrieze cei 25.000 de imigranţi care au ajuns în Italia şi Malta. Italienii s-au plans că statele europene nu sunt solidare şi nu vor să preia din povara imigraţiei nord-africane. Majoritatea guvernelor europene au arătat însă că e vorba despre imigraţie economică, nu re refugiaşi politic, care ar avea nevoie de protecţie, iar Italia ar trebui săpmfacă faţă acestei provocări. Italienii în schimb au ameninţat că vor emite vize temporare africanilor, astfel că aceştia vor avea dreptul de a călători în statele membre Schengen.

• Experţi ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi ai FMI au sosit la Lisabona pentru a discuta detaliile tehnice ale programelor de austeritate şi restructurare pentru ca Portugalia să primească un împrumut de 80 miliarde de euro. Rezultatele inspecţiilor şi discuţiilor vor fi apoi prezentate partidelor de la putere şi din opoziţie, pentru a se ajunge la un consens pe această problemă. Consensul politic va fi apoi aprobat de miniştri de finanţe ai UE în 16 mai, înainte de alegerile din 5 iunie din Portugalia.

• În Franţa a intrat în vigoare, în această săptămână, legea care interzice purtarea vălului islamic ce acoperă faţa, în locurile publice. O primă amendă (150 de euro) a fost aplicată luni seara, la Paris, în cazul unei femei ce a ieşit la cumpărături purtând burka. Franţa este prima ţară din Europa care interzice o piesă de îmbrăcăminte purtată de unele femei musulmane, gest pe care mulţi îl consideră o discriminare şi o încălcare a drepturilor omului. Cei care le obligă pe femei să poarte vălul ce acoperă faţa riscă să primească o amendă mult mai mare şi o pedeapsă cu închisoarea până la doi ani.


Miercuri, 13 aprilie

• Ministrul britanic de externe a propus crearea unui fond internaţional din care să se ofere sprijin financiar rebelilor libieni, care încearcă să-l alunge de la putere pe Muammar Gaddafi. William Hague a participat la o reuniune a grupului internaţional de contact pentru problema Libiei, în Qatar. Discuţiile s-au referit şi la posibilitatea creării unui mecanism financiar temporar pentru susţinerea Consiliului Interimar Naţional din Libia. Marea Britanie a decis să ofere 1.000 de veste de protecţie forţelor de opoziţie din ţară, din stocurile de rezervă ale armatei britanice, pe lângă cele 100 de aparate telefonice prin staelit, care au fost deja livrate rebelilor libieni.

• Camera Inferioară a Parlamentului italian a aprobat o lege menită a grăbi procedurile judiciare, măsură ce ar putea pune capăt proceselor de corupţie ale premierului Berlusconi. Actul normativ controversat a fost aprobat cu 314 voturi pentru şi 296 împotrivă şi urmează a fi adoptat şi de Senat, unde va trece fără probleme pentru că partidul lui Berlusconi deţine majoritatea. Legea va scurta durata proceselor şi judecătorii va trebui să informeze ministrul justiţiei despre motivele întârzierii unui process, dacă acesta durează mai mult de trei ani. Sistemul judiciar Italian este recunoscut pentru lentoarea sa, fiind criticat de mai multe ori şi amendat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Italia se află printre ţările cu cele mai multe procese la CEDO (1.617), urmată de Franţa, cu doar jumătate din acest număr.

Joi, 14 aprilie

• Poliţia moscovită şi serviciile secrete au descoperit un adăpost al imigranţilor ilegali, un adevărat orăşel subteran, creat într-un adăpost antiaerian din era sovietică, în care trăiau 110 bărbaţi şi femei din Asia Centrală. Zona era protejată de un zid înalt de 4 metri şi sârmă ghimpată. Partea locuită a adăposutlui avea dormitoare, băi şi chiar camere pentru rugăciune, a declarat un responsabil al Ministerului de Interne. Astfel de adăposturi subterane au mai fost descoperite în februarie, sub o cameră pentru delegaţii oficiale într-o gară. Primarul Moscovei a declarat, la finalul lui 2010, că 250.000 de imigranţi sosiţi în oraş la muncă, trăiesc în prezent în capitală, dar numărul real este estimat la câteva milioane. Anul trecut, circa 10.000 de imigranţi au fost deportaţi din Rusia, ca urmare a unor decizii ale instanţelor ruseşti.

Vineri, 15 aprilie

• Doi dintre cei trei generali croaţi judecaţi de Tribunalul ONU pentru Fosta Iugoslavie au fost condamnaţi pentru crime de război contra sârbilor, în timpul războiului din 1995. Magistraţii l-au condamnat pe Ante Gotovina la 24 de ani de închisoare, pe Mladen Markaci la 18 ani de închisoare, pentru crime, persecuţii şi jafuri. Cei doi bărbaţi au contribuit la aplicarea planului de recucerire a regiunii Krajina din Croaţia şi la evacuarea a 200.000 de sârbi. Guvernul şi publicul croat au reacţionat cu furie la auzul verdictului. Mulţimea s-a adunat în pieţe, pentru a vedea la televizor, în direct, transmisiunea deciziei completului de judecată de la Haga. Cei trei generali sunt consideraţi eroi naţionali în Croaţia. Cel de-al treilea general, Ivan Cermak, a fost achitat de toate capetele de acuzare.

• Grecia a anunţat că va privatiza diverse proprietăţi ale statului, în valoare de 50 miliarde de euro, pentru a face rost de bani. Acţiunile guvernului elen la compania de electricitate PPC, operatorul de telefonie OTE şi banca ATEbank vor fi vândute până în 2015. Planul guvernului de la Atena pe termen mediu este să economisească 3 miliarde de euro, din care 2 miliarde vor proveni din eliminarea scutirilor de taxe. “Ţara noastră trebui să facă o ajustare fiscală, între 2012-2015, de 23 de miliarde de euro, circa 10% din PIB”, a explicat premierul Papandreou.

• NATO are nevoie de mai multe avioane de luptă pentru a proteja civilii libieni de atacurile constante ale forţelor lui Gaddafi, a declarat secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre. Situaţia umanitară în oraşele controlate de rebeli continuă să se înrăutăţească, iar pentru a evita pierderea de vieţi omeneşti este nevoie de echipament foarte sofisticat, tunuri antiaeriene pentru misiunile de la sol, a explicat el. Trupele fidele colonelului Gaddafi ascund armament greu în zone extrem de populate, ceea ce face dificil orice atac din partea forţelor aliate asupra acestor ţinte.

• Alegerile generale din Finlanda au loc duminică, 17 aprilie. Analiştii spun că este greu de anticipat, de această dată, cine va câştiga. Avansul în sondaje al partidului populist, antimigranţi şi eurosceptic Adevăraţii Finlandezi, împreună cu criza din zona euro au dezechilibrat schema electorală obişnuită din Finlanda. Până acum, Adevăraţii Finlandezi erau cotaţi ca un partid mic, cu câteva procente (4% în ultimele alegeri), dar acum au în sondaje 20%, ceea ce poate prevesti un succes destul de important pentru partidul de extremă dreapta. În consecinţă, sprijinul pentru cele trei partide mari, tradiţionale – Partidul de Centru, Coaliţia Naţională şi Social-Democraţii – va scădea. Potrivit ultimelor estimări, patru partide vor câştiga în aceste alegeri peste 20% dintre voturile alegătorilor. Rămâne de văzut care vor fi exact rezultatele.

• Inflaţia din statele zonei euro a crescut cu mai mult decât se anticipase, în luna martie, până la 2,7% de la 2,4% în februarie, din cauza creşterii costurilor la chirii şi în transporturi. Este a patra lună consecutivă în care inflaţia a crescut peste ţinta de 2% propusă de Banca Centraă Europeană. BCE a crescut dobânda de la 1 la 1,25% la începutul lui aprilie, pentru a încerca să comabtă mărirea preţurilor. Creşterea inflaţiei în zona euro va creşte aşteptările în privinţa ratei dobânzii din acest an.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: